Două dintre situațiile de o gravitate uriașă, în care adolescenții sau copiii de vârste mici aleg să plece de acasă, sunt acelea în care, pe de o parte, regulile impuse, privațiunile și lipsa de înțelegere din partea părinților devin de nesuportat ori cele în care copiii nu mai pot îndura bătăile, scandalurile sau consecințele consumului de alcool ale celor care le-au dat viață. Indiferent despre care dintre aceste situații vorbim, avem de-a face cu o problemă ce poate deveni, nu de puține ori, responsabilă pentru viața sau integritatea celor mici sau a celor tineri.
Oare ce poate fi mai trist, mai dezolant, decât situația în care copiii găsesc ca ultimă soluție, plecarea de acasă, abandonarea siguranței, a acoperișului sub care cresc, se formează și trăiesc zi și noapte? Ce poate fi mai răvășitor decât să te trezești într-o bună zi că cel sau cei cărora le-ai dat viață fug descurajați, speriați, deznădăjduiți, căutând sub cerul liber răspunsuri și un strop de liniște, lucruri atât de firești de altfel, pe care orice copil, indiferent de vârstă sau condiție socială le merită.
Recentul caz al copiilor din Iaz care, terifiați și disperați s-au luat de mână și au plecat încotro au văzut cu ochii, este un semnal de alarmă atât pentru familiile în care se întâmplă frecvent lucruri incompatibile cu un mediu familial sănătos, cât și pentru autorități, de la Direcțiile de Asistență Socială și până la școli care trebuie, prin eforturi și programe susținute, să încerce să prevină, acolo unde există date că un astfel de lucru se poate întâmpla, alegerea acestei soluții de către copii.
Pentru că de o educație destinată celor mari, care au adevărata nevoie de ea pe acest segment, la noi nici nu poate fi vorba.
Cazul celor trei copii dispăruți de acasă a avut un final ferit de tragedii, copiii fiind găsiți într-o livadă, leșinați de foame și de frig, dar teferi, fiind predați în regim de urgență autorităților. În localitate, oamenii s-au ferit să dea detalii despre familia în cauză, spunând că oamenii locuiesc într-o zonă a satului oarecum izolată, evitând să confirme faptul că alcoolul, certurile și scandalurile, i-ar fi determinat pe copii să plece în necunoscut, doar cu hăinuțele de pe ei și speranța găsirii unui loc mai bun și mai liniștit, fie el și sub cerul liber. Un copil, mai ales când discutăm de vârste fragede, nu pleacă niciodată de acasă nemotivat. Pentru acest gest extreme există mereu o cauză și o motivație.
Dacă un adolescent găsește o soluție în asta, ca răspuns la faptul că este mereu neînțeles, neascultat, refuzat, criticat la nesfârșit și subestimat constant, un copil mic va pleca de acasă speriat de strigăte, de bătăi, de pedepse absurde, de ravagiile pe care alcoolul le face în orice casă atunci când este consumat în exces și se așează, perfid, peste probleme oricum existente, cum ar fi lipsurile și greutățile din multe familii, mai ales cele din mediul rural. Unii adolescenți pleacă din cu totul alte motive decât cele expuse mai sus. Atrași de mirajul vieții pe cont propriu, de beneficiile “libertății”, unii adolescenți aleg să plece fără să ia în seamă pericolele la care se expun. Ei mai pot pleca și pentru că se simt neiubiți, se simt inutili sau nu au fost încurajați să-și deschidă sufletul indiferent de problemele pe care le au la școală ori în afara ei. Iar acest lucru trebuie să dea de gândit celor pe care problemele de zi cu zi, greutățile, oboseala sau plictiseala poate, îi determină să neglijeze aceste nevoi ale copilului sau adolescentului.
Pe de altă parte, stresul emoțional, certurile interminabile, criticile absurde, atmosfera apăsătoare din familie, toate suprapuse și pe stările copilului, stări ce pot oscila și se pot agrava, pot conduce de multe ori la alegerea de către cei mici a acestei soluții care, așa cum am mai spus, se poate dovedi a fi catastrofală și cu consecințe ireversibile. Suntem supuși greșelii, noi, cei mari, însă dacă aceste greșeli se repetă, se fac voit și cu desconsiderarea unor consecințe mai mult decât evidente, atunci cei care procedează în continuare așa trebuie să se aștepte la lucruri care pot duce, așa cum se întâmplă de multe ori, la pierderea dreptului de a mai avea copiii lângă ei, asta în cazul fericit în care copiii sunt găsiți în viață, sănătoși și nevătămați.
