autor: Alexandru Tiepac
„Sunt ultimele spasme, a mai deschis odată ochii şi încă odată, a lăcrimat intens, a deschis şi a închis şi iar a deschis gura, a tremurat tare, linişte, s-a făcut linişte, totul a încremenit, gândurile, lumina şi vântul, cel din urmă vânt, au încremenit, şi eu şi voi, taci, rămâi pe loc, nu vorbi acum, nu te mişca, nu gândi nimic, nu îndrăzni să faci nimic, m-am ridicat râzând, am deschis larg fereastra, te-am păcălit, nu e aşa?!, afară era o vreme frumoasă, la radio se anunţa ora exactă, prin faţa blocului meu treceau oameni fericiţi, canapelele mele roşii de pe peretele opus geamului erau la locul lor, bleu-ul pereţilor şi al covorului…, şobolanul a murit şi eu l-am mâncat.”
Alexandru Tiepac
Cartea poate fi comandată de la Web: http://www.tracusarte.ro
