# Continuă campanile absurde prin supermarketuri, cu tot felul de aberații, de la jucării în formă de conopidă la tigăi cu gaură în mijloc, mă rog, produse deosebit de utile oricărei familii. Nu-i ăsta baiul ăl mare, ci faptul că, deși strângi puncte cumpărând din magazinul respectiv, la casa de marcat primești doar dacă insiști, abțibildele microscopice de lipit pe cartonul care te poate face fericitul posesor al obiectului inutil aflat la promoție. Doar dacă le reamintești fetelor că există o promoție și că nu tu vrei, dar copilul plânge de se scutură plafonul, după conopida de pluș, cu un oftat prelung și o piruetă cu ochii, peste cap, primești și punctele alea, într-un final.
# Fetele care iau zilnic în piept cozile destinatarilor și expeditorilor zălăuani s-au săturat să tot audă pe la radio și tv că instituția care le oferă cele mai triste condiții de muncă și cele mai urâte uniforme din câte există pe fața Pământului, a înregistrat profit, anul trecut, de vreo trei bulioane de euroi. „ -Auzi, dragă, că cică avem profit nuș’ câte milioane. Nu le-ar ajuta Dumnezeu! Unde e profitul ăla, e vreun abur care se plimbă așa prin oraș? Că nu l-am văzut de când sunt aici, de vreo 20 de ani. Apropo, ai 50 de lei până luna viitoare?”, îi povestea cu năduf o funcţionară din Zalău colegei sale, lovind cu putere cu ștampila de fontă pe eternele plicuri și situații zilnice.
