Cum puteți fi atrași, cu zâmbetul pe buze, în cele mai negre capcane financiare

Atenție în ce condiții și de unde împrumutați bani: dobânzile care vă lasă fără acoperiș deasupra capului

Cunoaștem cu toții reclamele televizate, prin care o doamnă, amabilă și zâmbitoare, vă șoptește la telefon că are o soluție financiară exact pentru problema care vă arde sau un distins domn vă iese în cale cu “cărămida” de bani fix atunci când vă frământați palmele mai tare, gândindu-vă de unde ați putea împrumuta o sumă pentru o problemă urgentă.

Este vorba despre societățile financiare denumite pompos “Instituții Financiar Nebancare”, societăți care, nu de puține ori, au adus în pragul disperării zeci de mii de români. Sunt cunoscute și cazurile unor zălăuani care au ajuns, la propriu, în stradă în din cauza faptului că nu au mai putut restitui acestor societăți împrumuturile luate, sume care au ajuns la finalul perioadei să fie literalmente de necuprins, prin dobânzile adăugate. Într-o perioadă în care nici băncile nu mai prezintă o certitudine în privința reușitei obținerii unui împrumut, dar nici a unei perioade firești și confortabile, cu rate suportabile, de restituire a împrumutului, aceste instituții au ajuns, în ultimii șase ani, să prospere pe piața de profil din țară și să se dezvolte fără să fie stingherite sau îngrădite de prea multe reguli.

Nici măcar regulile stricte pe care BNR le-a impus băncilor, nu au fost un impediment pentru aceste IFN uri, pentru simplul motiv că pentru ele, aceste regulamente nu erau valabile.

IFN-urile – trai de cinci stele!

Diferența majoră este că băncile trebuie să joace după anumite directive pe care le orchestrează Banca Națională a României, în schimb, IFN-ul nu are această obligație. Te duci la bancă să iei 20 de mii de euro, banca te respinge, peste o oră te duci la IFN, IFN-ul te acceptă”. E simplu și, aparent, problema ta este rezolvată. În spatele acestei rezolvări rapide și deosebit de amabile, se ascund consecințe care s epregătesc să îți stranguleze existența și să îți pună sub semnul întrebării chiar acoperișul de deasupra capului. 

România a fost invadată de oferte la credite extrem de facile, pe care le poți lua de oriunde și din orice poziție: din fotoliul de acasă sau în drum spre piață, de pe internet, printr-un simplu sms sau de la niște… bancomate de împrumuturi. Niște aparate care seamănă cu niște ATM-uri, unde îți introduci buletinul la scanat și primești, în scurt timp, contractul la semnat. Dar puțini clienți se și interesează care e costul real al acestei „ușurințe” cu care iau banii.

Dobânzile la unele IFN-uri pleacă de la 80 la sută și ajung uneori la 1.300 la sută, 4.000 la sută, 7.700 la sută sau la… 20.000 la sută. Nu, nu este vorba de o greșeală de redactare, exact acestea sunt cifrele. Această ultimă cifră înseamnă, mai pe înțelesul tuturor, că dacă te împrumuți la începutul anului cât să îți cumperi o mașină de spălat rufe, ajungi să fii obligat să achiți la scadența finală o sumă cu care îți poți cumpăra lejer o mașină adevărată, adică un automobil. Desigur,  IFN-uri există în toată lume, în toate țările civilizate, însă funcționarea lor este guvernată de legi și regulamente extreme de stricte, sunt controlate și urmărite astfel încât să nu se ajungă sub nicio formă la astfel de situații dramatice. Dobânzile sunt plafonate fie prin lege, fie la intervenția băncilor naționale. De exemplu, pentru unele credite de consum, în Portugalia găsim 31 la sută, în Polonia 21 la sută, în Belgia 12,5 la sută, în Franța 8,85 la sută. Adică mult mai puțin decât creditele de 20.000 la sută din ţara noastră.

Dacă semnezi “ca primarul”, poți ajunge în stradă!

În România, firmele sunt obligate să scrie aceste dobânzi în mod explicit în contract. Dar nu toți românii se și uită la ceea ce scrie acolo atunci când vin la semnat. Iar aceasta reprezintă cea mai mare greșeală pe care o putem face, greșeală care, nu de puține ori, i-a aruncat pe oameni în stradă în cele din urmă, lăsându-I fără casă și fără agoniseala de-o viață. „Oamenii nu sunt pregătiți pentru a cunoaște toate problemele financiare bancare, se duc în necunoștință de cauză și semnează, cu ușurință, orice contract. De multe ori am văzut personal situații în care ei nu citeau și întrebau atât: «Unde semnez?»! Sigur că și Instituțiile Financiare Nebancare trebuie să dea explicații la ceea ce e este necesar clientului Omul nu se gândește niciodată că va ajunge în situația în care va trebui să plătească niște dobânzi mai mari decât se așteaptă”, a observat Ianfred Silberstein, președintele Asociației Consilierilor Juridici Financiar-Bancari, fost angajat al Băncii Naționale a României.

IFN-urile au, în sfârșit, reguli noi din 1 octombrie

Banca Naţională a României a aprobat recent modificarea Regu­lamentului BNR nr. 20/2009 privind instituțiile financiare nebancare, aşa-numitele IFN-uri. Regulamentul care se aplică de la 1 octombrie impune cerinţe de capital suplimen­tare, de zece ori mai mari decât cele maxime actuale, pentru creditele cu rate de dobândă peste următoarele niveluri: 200 la sută pentru creditele în lei de până la 15 zile, 100 la sută pentru cele în moneda naţională cu scadenţa cuprinsă între 16 şi 90 de zile, 32,5 la sută pentru împrumuturile în lei acordate pentru mai mult de 90 de zile, 133 la sută pentru creditele în valută de până la 15 zile, 67 la sută pentru cele în valută cu scadenţa de la 16 la 90 de zile, respectiv 6,7 la sută pentru împrumutu­rile în valută date pentru mai mult de 90 de zile. Patronatul Creditului IFN susţine că impactul modificării Regulamentului va conduce la restructurarea activităţii de creditare şi, în final, la radierea unor instituţii financiare nebancare.

Cei rejectați de bănci – „marfă” calitatea I-a pentru IFN!

1.000.000 de români, inclusiv de antreprenori, au luat împrumu­turi cu dobânzi năucitoare. Cine sunt aceşti oameni? Toţi cei care au nevoie de bani şi sunt respinşi de bănci. Așa-zis << rău-platnicii >> așa cum de multe ori sunt catalogați, pe nedrept, cei care nu refuză cu rea intenție să plătească rata, ci pur și simplu nu mai pot face acest lucru, supraîndatoraţii, angajaţii firmelor în insolvenţă, oamenii care lucrează la negru sau liber-profesioniştii – o altă categorie profund discriminată de băncile (toate străine, fără excepție!) din România.

Stocul de credite acordate de IFN la martie 2017 era de 32,9 miliarde de lei şi repre­zenta Astfel, primele reguli ceva mai stricte, mai puțin permisive pentru IFN-uri, au intrat în vigoare de la începutul acestei luni, după ce aproape șapte ani aceste instituții au fost lăsate să-și desfășoare activitatea, aproape după bunul plac. Acest lucru, însă, nu trebuie să ne aducă un plus considerabil de liniște. Verificarea cu strictețe a condițiilor în care ni se oferă bani, studierea și solicitarea de ajutor, în cunoașterea întocmai a condițiilor de creditare, a dobânzilor, efectuarea de simulări și evaluarea posibilităților financiare pe care le avem pe termen lung, ne pot scuti de adevărate drame, situații în care din păcate au ajuns tot mai mulți sălăjeni în ultimii ani.