Urgia care a lovit Sălajul a lăsat în urmă daune importante și a băgat spaima în populație

Andreea Vilcovschi, Florin Negoiță

Furtuna cu aspect ciclonic, abătută peste mai multe localități sălăjene, inclusiv peste municipiul Zalău, duminică seara, a lăsat în urma ei pagube serioase în gospodării, imobile – blocuri de locuințe, case și anexe gospodărești, a avariat autovehicule, drumuri județene și instituții din județ. Acest fenomen meteo înspăimântător ne-a demonstrat tuturor faptul că natura răspunde, în cele din urmă, pe măsura lucrurilor înfăptuite de om. De o violență fără precedent, aceste furtuni ajung, iată, să facă parte și din viața noastră, a celor care credeam că putem vedea astfel de nenorociri doar la televizor, pe meleaguri îndepărtate, aflate dincolo de granițele țării noastre.

Pagubele lăsate în urma de această furtună sunt deosebit de serioase, acestea fiind evaluate, ieri, de autorități. Despăgubirile la care oamenii speră nu reprezintă nici pe departe o certitudine, știut fiind faptul că, în cazuri chiar mai puțin severe decât cel de duminică, sălăjenii au fost nevoiți să se descurce singuri, așa cum au putut. Pentru că mult-așteptatele ajutoare financiare nu au mai venit în gospodăriile lor niciodată.

 Situația pagubelor din județ – evaluare ISU Sălaj

Situaţia provizorie a efectelor meteo periculoase produse la nivelul judeţului Sălaj în seara zilei de duminică, 17 septembrie, a fost centralizată luni, la ora 13, de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Sălaj. Astfel, în județ, așa cum arată situația întocmită de ISU, au fost avariate unități de învățământ, gospodării, Cămine culturale, autoturisme, precum și rețele de distribuție a energiei electrice.

În comuna Năpradea – localităţile Cheud, Traniş, Someş Guruslău, Vădurele au fost avariate 18 anexe gospodăreşti şi o linie de distribuţie electrică. În Ileanda au fost afectate acoperișurile mai multor clădiri, iar în localitatea localitatea Dăbâceni au fost lovite de consecințele furtunii Căminul Cultural şi aproape un sfert din totalul gospodăriilor din localitate. În celelalte localităţi aparţinătoare comunei Ileanda s-au înregistrat copaci căzuţi, reţelele de alimentare energie electrică avariate, rețele de telefonie şi cablu căzute.

În Șărmăşag au fost avariate 20 de case şi 15 anexe gospodăreşti, în timp ce la Meseşenii de Jos au fost avariate trei case, o anexă şi un autoturism. În Crasna au fost afectaţi 9 kilometri de drum comunal, 20 de case şi 15 anexe gospodăreşti, în timp ce în localitatea Marin au fost afectaţi 3 kilometri de drum comunal. La Cehu Silvaniei un acoperiş al unui bloc a fost afectat, tot la Cehu fiind și patru autoturisme avariate din cauza unor elemente de construcţie a unor acoperișuri, copaci căzuți, stâlpi de distribuţie energie și cablu tv avariate.

În comuna Românaşi au fost avariate șapte obiective socio-seconomice şi administrative, aproximativ 300 de gospodării şi anexe gospodăreşti au suferit distrugeri, au fost afectate de furtună și avariate două drumuri comunale, au fost afectate reţelele de alimentare cu energie electrică, telefonie şi cablu tv. În comuna Poiana Blenchii – localitatea Poiana Blenchii au fost avariate un număr de 15 acoperişuri de case şi 30 de acoperişuri de anexe gospodăreşti, au fost afectate trei obiective socio –   economice şi administrative, reţelele de alimentare energie electrică, telefonie şi cablu au fost, de asemenea, avariate.

În localitatea Gostila au fost avariate un număr de șase acoperişuri case şi 21 de acoperişuri anexe gospodăreşti şi au fost afectate trei obiective socio-economice şi administrative, au fost doborâţi 10 stâlpi de telefonie şi un stâlp de curent. În satul Fălcuşa au fost afectate șase acoperişuri case şi opt acoperişuri anexe, stâlpi de telefonie, două drumuri comunale, reţelele de alimentare energie electrică, telefonie şi cablu căzute.

La închiderea ediției, 21 localități sălăjene nu aveau curent electric: Hida, Sînmihaiu Almaşului, Zimbor, Cuzăplac, Almașu, Fildu de Sus, Românași, Agrij, Buciumi, Treznea, Benesat, Năpradea, Poiana Blenchii, Gîlgău, Rus, Șimișna, Ileanda, Lozna, Letca, Băbeni și Surduc.

Acoperişurile instituţiilor publice din Zalău, avariate

Vântul puternic a smuls ţiglele acoperişurilor unor instituţii publice din Zalău. Cele mai afectate au fost Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, Casa Municipală de Cultură şi Clădirea Transilvania. La cea mai mare unitate spitalicească din judeţ, rafalele au desprins bucăţi din acoperiş, proiectându-le la zeci de metri distanţă. Potrivit managerului Liviu Barna, astfel de probleme au fost în zona camerei lifturilor, dar şi din zona Secţiei Pediatrie. „Acoperişul a fost montat în anul 2012, iar lucrarea este încă în garanţie.

Am luat legătura cu reprezentanţii firmei clujene care au derulat investiţia pentru a repara porţiunile avariate”, a spus Barna. La Clădirea Transilvania, imobil de patrimoniu, vijelia a afectat o porţiune de 100 de metri pătraţi din acoperiş, iar la Casa Municipală de Cultură Zalău, circa 80 de metri pătraţi.

„O echipă formată din 20 de persoane a intervenit duminică, 17 septembrie, imediat după vijelia din municipiu, pentru a proteja pictura din Clădirea Transilvania, în urma distrugerilor produse la acoperișul clădirii, acoperind zona afectată cu prelată. A fost informat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, urmând să fie evaluate pagubele, iar în următoarele zile vor începe lucrările pentru remedierea părților afectate din acoperișul celor două clădiri”, ne-au declarat reprezentanţii Primăriei Zalău.

Bisericile de lemn din Poarta Sălajului şi Lozna, distruse de furtună

Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Poarta Sălajului, una dintre cele mai frumoase lăcaşuri de cult din judeţ, a fost distrusă de furtuna care s-a abătut asupra judeţului duminică, 17 septembrie. Turla lăcaşului de cult s-a rupt precum un băţ de chibrit sub rafalele puternice de vânt. O situaţie similară s-a petrecut şi la Biserica de lemn din Lozna, acolo unde turla s-a prăbuşit în curtea unui vecin.

O echipă formată din arhitectul şef al judeţului şi reprezentanţii Direcţiei pentru Cultură Sălaj s-au deplasat la faţa locului pentru a evalua pagubele şi a identifica soluţii pentru remedierea problemei.

„Situaţia este destul de gravă la Poarta Sălajului, având în vedere că turnul s-a prăbuşit peste acoperişul bisericii, dar am luat legătura cu un expert atestat de Ministerul Culturii, o firmă de la Baia Mare care lucrează pe restaurare de monument, care va face evaluări atât la Poarta Sălajului, cât şi la Lozna. Vom încerca pe moment o protecţie provizorie, pentru ca să protejăm interiorul, elementele desprinse din clădire. Apoi, vom încerca un proiect de restaurare în regim de urgenţă, să vedem unde îl putem depune pentru finanţare. Ne gândim că se vor găsi bani cât de repede pentru intervenţii de urgenţă”, ne-a declarat Doina Cociş, directori Direcţiei pentru Cultură Sălaj.

Potrivit spuselor sale, ultimele intervenţii pentru reabilitarea monumentului istoric de la Poarta Sălajului datează de acum mai bine de 10 ani, când a fost refăcută învelitoarea. Totuşi, subliniază sursa citată, biserica era în stare bună de conservare, „dar neşansa ei a fost că s-a aflat pe direcţia vântului care a pricinuit acest necaz”. Conducerea Direcţiei pentru Cultură Sălaj au luat legătura cu reprezentanţii celor trei protopopiate ortodoxe din judeţ care deţin biserici de lemn, pentru a anunţa autorităţile cu privire la lăcaşurile de cult care au suferit din cauza urgiei naturii.

Monument istoric, biserica din Poarta Sălajului datează din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, în satul Rastolţul Mare, fiind printre cele mai vechi biserici ce lemn sălăjene. În 1835 a fost donată comunităţii din Poarta Sălajului şi purtată cale de 20 de kilometri. Asemeni altor biserici de lemn, după război a traversat o perioadă dramatică. Dezafectată şi supusă degradării inerente a materialului lemnos, era ameninţată cu prăbuşirea. Tălpile putrezite cedau, iar turnul avea o abatere de cinci grade faţă de verticală. Lăcaşul a fost restaurat abia în 1969, sub egida Direcţiei Monumentelor Istorice. Turnul a fost reconstruit, s-au turnat fundaţii de beton şi a fost înălţată pe un soclu din piatră.

În 1972, o furtună extrem de violentă a dislocat turnul şi l-a azvârlit la câţiva metri de biserică. Puţină vreme după refacere, în 1977, acelaşi turn a fost victima unui trăznet.

Opt unităţi de învăţământ din judeţ au fost închise

Din cauza stricăciunilor provocate de furtuna de duminică, cursurile din mai multe unităţi de învăţământ din judeţ au fost suspendate luni, 18 septembrie, au anunţat oficialii Inspectoratului Şcolar Judeţean Sălaj. Este vorba despre opt şcoli şi grădiniţe:

Liceul Tehnologic nr. 1 Gîlgău, Şcoala Fodora şi Şcoala Primară Glod, ale căror acoperişuri au fost avariate, iar copacii căzuţi peste cablurile electrice au lăsat unităţile fără curent, Şcoala Sînmihaiu Almaşului şi Şcoala Sîntă Măria, unde acoperişurile au fost luate de vânt şi mai multe geamuri au fost sparte, Şcoala Gimnazială Românaşi, Grădiniţa şi Şcoala Primară Păuşa, care au fost decopertate, Liceul Tehnologic “Ioachim Pop” Ileanda, unde un stâlp de curent s-a prăbuşit în curtea şcolii, şi Şcoala Gimnazială Almaşu, al cărei acoperiş a fost distrus de rafale.

Potrivit oficialilor ISJ Sălaj, în majoritatea cazurilor s-a intervenit pentru remedierea situaţiei, încă de la primele ore ale dimineţii. Cursurile vor fi suspendate până la remedierea defecţiunilor produse de fenomenele meteo, iar în funcţie de dinamica evaluării pot să fie suspendate temporar şi activitatea altor unităţi de învăţamânt din judeţ, au transmis cei de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Porolissum” Sălaj.

 Întârzieri la trenurile de călători în urma consecințelor furtunii

Două trenuri de călători care tranzitează județul Sălaj, care ajung și trec prin Jibou, au înregistrat întârzieri. Reprezentanții celui mai mare nod feroviar sălăjean ne-au comunicat faptul că una dintre cele mai importante curse, București – Baia Mare – Satu Mare a avut, luni, o întârziere 40 de minute. Cursa care trebuia să ajungă la Satu Mare, duminică la ora 22, a avut o întârziere de peste cinci ore, ajungând la destinație luni dimineața în jurul orei 3. Pasagerii cursei de persoane IR 1745, între care se aflau și călători sălăjeni, ne-au sesizat cu privire la condițiile în care au circulat pe această rută, noaptea de duminică spre luni fiind un adevărat coșmar pentru ei, așa cum s-a întâmplat, de altfel, pe majoritatea traseelor feroviare importante din vestul și centrul țării. Luni seara, la închiderea ediției, reprezntanții Gării Jibou ne-au declarat că toate cursele – plecări și sosiri – sunt în grafic și nu se înregistrează noi întârzieri.

Fenomenul meteo care a lovit Sălajul nu a fost doar o furtună obișnuită

Experții meteo spun că furtuna violentă ce s-a abătut, duminică seara, peste județele din vestul și nord-vestul țării, inclusiv asupra județului Sălaj, a fost un mezociclon, cu alte cuvinte, o furtună deosebit de puternică, cu caracter spontan și rafale de vânt ce au depășit 100 de kilometri pe oră. Cantitățile de apă care au căzut într-un interval de timp de câteva minute au fost, de asemenea, însemnate. „În mai puţin de o jumătate de oră, temperatura a scăzut brusc la jumătate şi a fost înlocuită masa de aer cald cu una mai rece, ceea ce a determinat ca înălţimea norului de la 10.000, în coborâre, a avut viteză foarte mare de deplasare, raza norului la 600 metri a determinat aceste intensificări foarte mari ale vântului.

Vorbim despre supercelule care au un caracter distructiv, local, şi care, la rafală, determină doborâturi de aer. Poate fi denumit un mezociclon, ca şi caracteristici de formare”, a explicat Elena Mateescu, director executiv în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

Mezociclonul este definit, în termeni tehnici, ca fiind o furtună supercelulară  violentă, foarte dezvoltată, care în mod obligatoriu conține o structură centrală rotativă (aspect de tornadă). Meteorologii susţin că săptămâna aceasta se va înregistra o schimbare radicală a vremii, comparativ cu vremea de care am avut parte în prima jumătate a lunii.

Marţi, vremea va fi instabilă, iar miercuri se va răci în cea mai mare parte a ţării, procesul de răcire a vremii începând, deja, în județele din nord-vestul țării, încă de ieri. În județul Sălaj, furtuna cu aspect de ciclon a lăsat, în momentul producerii, aproape 100 de de localităţi fără energie electrică, a avariat 425 posturi-transformator, lăsând aproape 37.000 de consumatori fără energie electrică.

Din păcate, aceste fenomente, de o agresivitate nemaiîntâlnită pe teritoriul țării noastre, nu pot fi prevăzute așa cum în mod obișnuit sunt prevăzute de către experți schimbările atmosferice, cu 24 sau 48 de ore înainte. Caracterul lor spontan, formarea extrem de rapidă a norilor și a acestor nuclee de furtună care au aspectul unor veritabile tornade, pot fi prevăzute și anunțate cu cel mult o jumătate de oră de minute înainte de producerea lor. Timp în care, dacă aflăm pe anumite căi, cum ar fi mass-media sau aplicațiile de pe telefoanele mobile, că se apropie o astfel de furtună cu aspect ciclonic, ne putem lua măsurile de adăpostire, iar acesta este cel mai important lucru pe care trebuie să îl facem. Pentru că, de salvarea bunurilor, mai ales a celor imobile, acoperișurilor și anexelor din gospodării, nici nu poate fi vorba.