Campania, care va fi implementată în perioada 5 septembrie 2017 – 31 iulie 2018, este fundamentată pe Studiul național în populația generală privind consumul de tutun, alcool și droguri (GPS) 2016, corelativ cu Studiul în populaţia şcolarizată cu vârsta de 16 ani – ESPAD 2015, studii care relevă, la nivel naţional, o creştere a consumului de canabis.
Activitatea este finanțată prin Programul naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri 2015-2018, aprobat prin HG nr. 684/2015.
Campania reprezintă un răspuns integrat și complet în planul politicilor publice, cu rol emergent în dinamica consumului de droguri din România.
“#POTALTFEL” are drept scop creşterea nivelului de informare, sensibilizare şi conştientizare a populaţiei generale (15 – 64 de ani), cu accent pe populaţia şcolară (15 – 24 de ani), asupra efectelor medico-psiho-sociale ale consumului de canabis, în vederea neînceperii, respectiv, evitării trecerii de la consumul ocazional sau recreaţional, la consumul regulat de canabis.
Beneficiarii direcţi ai campaniei sunt: persoane din populaţia generală, cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani, care vor primi informaţii cu privire la efectele medico-psiho-sociale ale consumului de canabis, prin promovarea spotului video al campaniei; tineri din segmentul de vârstă 15-24 ani şi cadre didactice.
La nivelul județului Sălaj obiectivele campaniei vor fi atinse prin desfăşurarea următoarelor acțiuni: promovarea campaniei în mediul TV, on-line și presa scrisă pe întreaga durată a campaniei; activități de informare și promovare a alternativelor de viață sănătoasă, adresate unui număr de 400 de tineri cu vârsta de 15-24 de ani, în zone în care aceștia aleg sa-și petreacă timpul liber (spaţii recreaţionale), cu sprijinul voluntarilor; sesiuni de prevenire a consumului de canabis în instituții de învățământ, prin activități de informare , sensibilizare și conștientizare a unui număr de 500 de elevi de liceu; activități de informare în comunitate, cu ocazia marcării Zilei Internaționale Împotriva Traficului și Consumului Ilicit de Droguri 2018.
Statistici îngrijorătoare
Conform Studiului în populaţia generală privind consumul de tutun, alcool și droguri (GPS) 2016, realizat de specialiştii ANA o dată la trei ani, la nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului de canabis de 5,8 la sută. Prevalenţa în ultimul an a consumului de canabis este de 3,2 la sută, în timp ce, pentru consumul din ultima lună, se observă o prevalenţă de 1,4 la sută.
Consumul de canabis este mai prevalent în rândul bărbaţilor, indiferent de perioada de timp analizată. Pentru toate tipurile de prevalenţe (de-a lungul vieţii, în ultimul an şi în ultima lună) există diferenţe statistice semnificative și asocieri pozitive între consumul de canabis şi gen.
Peste o treime dintre respondenţi (35 la sută) au început acest tip de consum la vârste relativ mici (sub 19 ani), în timp ce, 43 la sută dintre cei chestionaţi au declarat debut în consumul de canabis la vârsta de 20-24 ani.
Cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 14 ani, iar media vârstei de debut este de 21,3 ani.
Pentru toate tipurile de prevalenţă, se observă valori mai mari ale consumului de canabis pentru cei din categoria de vârstă 15-24 ani, faţă de cele observate în rândul populaţiei generale.
Potrivit datelor rezultate, un comportament adictiv atrage după sine şi alte tipuri de comportamente de acest fel. Astfel, dintre cei care au consumat cel puţin o dată în viaţă canabis, 9,1 la sută au consumat cel puţin o dată în viaţă şi cocaină/crack, 6,2 la sută au consumat cel puţin o dată în viaţă şi ecstasy, iar 3,1 la sută au consumat cel puţin o dată în viaţă şi heroină.
Proporţii similare de policonsum se regăsesc şi în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani, care au declarat consum de canabis cel puţin o dată: 6,9 la sută au consumat cel puţin o dată în viaţă şi cocaină/ crack, 6,1 la sută au consumat cel puţin o dată în viaţă şi ecstasy, iar 0,9 la sută au consumat cel puţin o dată în viaţă şi heroină.
În plus, atât în populaţia generală, cât şi în categoria de vârstă 15-24 ani, există asocieri pozitive între consumul de canabis de-a lungul vieţii şi consumul de tutun, ecstasy, cocaină/crack, LSD, ciuperci halucinogene, amfetamine şi NSP.
Studiul în populaţia şcolarizată cu vârsta de 16 ani – ESPAD 2015 reprezintă cel mai extins proiect internațional de cercetare axat pe studiul consumului de substanțe psihoactive la adolescenți în vârstă de 15-16 ani. În anul 2015, a avut loc implementarea celui de-al cincilea astfel de studiu, la care România a participat cu un eşantion de 3500 elevi.
Au fost înregistrate prevalențe ale consumului de canabis/haşiş, după cum urmează: 8,1 la sută – de-a lungul vieții, 6,1 la sută – în ultimele 12 luni și 2,9 la sută – în ultimele 30 zile.
Consumul de canabis se află pe poziţia a doua, după consumul de inhalante, în ceea ce priveşte debutul precoce.
Astfel, 1,4 la sută din cei care au declarat consum de canabis au iniţiat acest tip de consum la vârsta de 13 ani.
În ceea ce privește disponibilitatea percepută pe piața drogurilor, canabisul este menționat pe al doilea loc (după noile substanţe psihoactive – NSP) în ”topul” drogurilor cel mai ușor de procurat, de aproximativ 14% dintre adolescenţii de 16 ani.
Doar aproximativ o treime dintre adolescenții de 16 ani din România consideră consumul experimental (o dată/ de două ori) și ocazional (rareori) de canabis ca având un risc ridicat (37,5 la sută, respectiv 37,2 la sută).
Consumatorii de canabis care au solicitat asistență fac parte din populația tânără, cele mai multe persoane (peste 50 la sută) având vârsta cuprinsă în intervalul 15-24 ani, vârsta medie la debutul în consumul de canabis fiind de 20,6 ani.
În ceea ce priveşte indicatorul “Urgente medicale cauzate de consumul de droguri”, in ultimii 3 ani, s-a observat o tendinţă de creştere a cazuisticii privind consumul de canabis. În 2015, au fost raportate 587 cazuri de urgenţe medicale pe fondul consumului de canabis (consum singular sau în combinație), ceea ce înseamnă o creștere cu 29,6 la sută a acestei problematici față de nivelul anului anterior, când au fost înregistrate 453 astfel de cazuri. În 58,3 la sută dintre aceste cazuri, persoanele aveau vârsta sub 25 ani, iar 40 la sută dintre acestea erau elevi sau studenţi.
