Salarii mizere, nivel scăzut de trai, perspective sumbre
Oficiul European de Statistică a prezentat rezultatele unei cercetări, pe grupa de vârstă 20-24 de ani, a ocupării pe piața muncii a tinerilor, în toate statele membre. Statistica a vizat procentul tinerilor din această categorie de vârstă care nu urmează o formă de învăţământ, nu sunt cuprinşi în vreun program de training şi nu au un loc de muncă. Practic, o statistică a tinerilor care stau degeaba. La nivelul întregului bloc europen, procentul acestor tineri era, în 2016 de 16,7 la sută din totalul tinerilor din această grupă de vârstă. Nivel care s-a menţinut constant în ultimii 10 ani, la nivelul UE. Însă discrepanţele dintre ţări sunt enorme, iar evoluţiile nu sunt simetrice. Astfel, în 2016, ţara cu cel mai mare procent al acestor tineri în totalul grupei de vârstă era Italia, cu 29 la sută. Practic, un tânăr din trei tineri cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani stă degeaba. La polul opus este Olanda, unde acest procent este de doar 6,9 la sută . România este, din păcate, în partea din vârful clasamentului, mai precis pe locul doi după Italia, cu un procentaj de de aproape 24 la sută. Practic, un tânăr din patru cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani nu face nimic, nu desfășoară niciun fel de activitate, fie că vorbim de studii ori de o activitate la un loc de muncă.
Dezinteres mare în rândul tinerilor sălăjeni
Cursurile de formare profesională, organizate gratuit de Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă Sălaj, nu au mare căutare. Ultima statistică, realizată la începutul verii, indica faptul că în Sălaj rata şomajului era de 5,36 la sută mai mare cu 0,81 la sută faţă de rata şomajului la nivel naţional care este de 4,55 la sută. În prezent, în județul Sălaj există peste 5.300 şomeri din care puțin peste cifra de 1.000 sunt şomeri indemnizaţi şi 4.250 şomeri neindemnizaţi. Pe nivel de studii 4.347 şomeri sunt cu studii primare, gimnaziale şi profesionale, astfel încât accesul la măsuri active de stimilare a ocupării forţei de muncă precum şi la cursuri de calificare este îngreunat. 783 şomeri sunt cu studii medii, iar 147 persoane au finalizat studii superioare; pe mediu de provenienţă 4.053 persoane sunt din mediu rural, marea majoritate fiind persoane beneficiare de ajutor social, diferenţa de 1.224 persoane fiind din mediu urban.Revenind la cei tineri, peste 600 d epersoane sub 25 de ani, nu au un loc de muncă la noi în județ. 580 persoane sunt între 25 şi 29 de ani,1.265 persoane între 30 şi 39 de ani,1.479 persoane sunt între 40 şi 49 de ani, 824 persoane sunt între 50 şi 55 de ani, iar 517 persoane sunt peste 55 de ani. Anul trecut, nici bursele d emuncă nu au avut succes, iar popularitatea acestor evenimente organizate de AJOFM este în prăbușire.De exemplu, pe parcursul anului 2016 au fost organizate două burse generale a locurilor de muncă. La Bursa generală a locurilor de muncă s-a desfăşurat în luna aprilie 2016, au participat 32 de agenţi economici, oferind 337 locuri de muncă. La acest eveniment au participat în jur de 450 persoane din care au reuşit efectiv să îşi găsească un loc de muncă doar 76 persoane. În luna octombrie a avut loc bursa locurilor de muncă destinată absolvenţilor la care au participat 33 agenţi economici oferind 252 locuri de muncă. Au fost prezenţi la bursă 270 absolvenţi, din care doar 64 au găsit un loc de muncă pe placul lor.
Sălajul respiră tot mai greu: tot mai puțini nou-angajați pe piața muncii
Oficialii AJOFM Sălaj, cu toate eforturile depuse, programele de formare profesională, bursele organizate, consilierea și, nu în ultimul rand, oferta săptămânală a locurilor de muncă vacante în județ, se declară dezamăgiți de felul în care cei care nu au un loc de muncă, se implică în aceste program. Mulţi dintre cei ofertaţi de AJOFM Sălaj cu locuri de muncă, fie le refuză, fie îi roagă pe angajatorii la care se prezintă să specifice în nota trimisă către AJOFM faptul că “nu corespund postului” cu care Agenţia i-a ofertat, iar dintre aceștia, numărul celor tineri este foarte mare. Principalele motive pentru care locurile de muncă sunt refuzate, deşi ofertele sunt făcute în conformitate cu gradul şi specificul pregătirii fiecăruia sunt, în primul rand, salariile mici pe care le oferă angajatorii şi refuzul de a efectua, chiar şi pentru început, o muncă mai puţin atractivă. Trebuie ştiut faptul că la primul refuz venit din partea unei persoane aflate în şomaj şi care benediciază de ajutor de şomaj, refuz nejustificat, fireşte, indemnizaţia primită de la AJOFM este oprită în mod automat. Nu este un secret faptul că piața muncii din Sălaj este într-o stare precară, iar perspectivele nu sunt deloc îmbucurătoare. Oamenii, în special cei tineri, aleg să plece în stăinătate sau, tot mai mulți dintre ei, continuă să trăiască pe spatele părinților, alegând, așa cum arată și statistica la nivel european, să strea degeaba. Un alt factor decisiv în acest tablou sumbru este faptul că județul nostru se situează printre județele cu cel mai scăzut nivel de trai din România, nivel comparativ cu cel al județelor care sunt considerate sărace, în special din Sud. Câștigul salarial în Sălaj este cu aproape 30 la sută mai mic față de un salariu mediu câștigat de cei care trăiesc în alte județe.
