Istoricul Bibliotecii Judeţene Ioniţă Scipione Bădescu din Zalău

Pași prin timp
Biblioteca Județeană Sălaj este instituție publică de cultură, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Județean Sălaj, organizându-și activitatea potrivit Regulamentului propriu de organizare și funcționare, aprobat de autoritatea finanțatoare.
Drumul parcurs de această instituție este unul ascendent, dar, până la realitatea anului 2017, au existat mai multe etape. Vom aminti doar principalele momente.
Nevoia omului de a se informa a existat dintotdeauna, la început informația se transmitea prin viu grai, de la o generație la alta, apărând apoi cuvântul scris, tiparul și… cărțile! Spre a nu se pierde ceea ce se scria, iar cărțile să transmită mai departe cunoștințele presărate în pagini, s-a inventat, la un moment dat al evoluției societății umane, biblioteca, acesta fiind locul în care se adună cărțile, ce cuprinde, de fapt, viața tuturor vremurilor, cu idei, fapte, împliniri, nemulțumiri, aspirații…
La Zalău, ideea înființării unei biblioteci publice datează, se pare, de la 1876, când intelectualitatea sălăjeană făcea eforturi ca să înființeze astfel de instituții. În multe localități se înființează asociații și societăți de lectură. Demersuri culturale meritorii au stat în atenția membrilor Despărțământului ASTREI din Sălaj, a Reuniunii Învățătorilor Sălăjeni sau a Reuniunii Femeilor Sălăjene, precum și a unor înaintași, cum a fost Gavril Trifu, sub conducerea și îndrumarea căruia ia ființă societatea de lectură Gheorghe Lazăr, ce dispunea de 85 de volume.
Cu sprijinul material al ASTREI, continuatoare a aspirațiilor Școlii Ardelene, în perioada 1890-1924, în așezările rurale și urbane din Sălaj au luat ființă 138 de biblioteci poporale.
În Despărțământul ASTRA-Zalău se aflau 34 de biblioteci cu cel puțin 50 de volume fiecare, pe lângă biblioteca poporală din Zalău, înzestrată atunci cu 330 de volume.
În anul 1950, autoritățile locale determină înființarea și la Zalău a unei biblioteci populare, numită Biblioteca 23 August, cu peste 7000 de volume în limba română, limba maghiară și rusă, funcționând în spațiul Ateneului Popular.
Din anul 1952, instituția va avea și sarcini de îndrumare a bibliotecilor comunale, primind numele de Bibliotecă Raională.
În anul 1957, bibliotecii din Zalău i se atribuie numele cărturarului sălăjean, Ioniță Scipione Bădescu.
Biblioteca Județeană I. S. Bădescu – Sălaj, cu rol de coordonare metodologică și profesională a tuturor bibliotecilor publice din județ, nu s-a bucurat de un sediu propriu, funcționând în diferite spații și la mai multe adrese:
– 1958 – se găsea în localul din strada Ady, nr. 9;
– 1959, în luna aprilie, se muta în Piața Libertății, nr. 10, devenind Biblioteca Centrală Raională;
– În perioada 1968-1971 este cunoscută ca Biblioteca Orășenească, diversificându-și activitățile, precum și deschizând alte secții (Sala de lectură, Secția de împrumut pentru copii); se mută în P-ța Iuliu Maniu, nr. 13, clădire aparținând Ministerului Culturii;
– Din anul 1971 devine Bibliotecă Județeană, fiindu-i stabilite atribuții clare privind coordonarea metodologică a bibliotecilor publice de pe teritoriul județului Sălaj. Creșterea semnificativă a numărului de volume, diversificarea activităților și serviciilor impun și rezolvarea problemelor de spațiu: Secția împrumut carte pentru Copii este mutată, în anul 1985, în Piața Iuliu Maniu, nr. 3, spațiu ce a fost atribuit de Consiliul Popular Județean Sălaj; în anul 1994 se reorganizează Secția de împrumut carte pentru Adulți, în Clădirea Transilvania, P-ța Iuliu Maniu, nr. 4-5, proprietate a Primăriei Municipiului Zalău.
Începând cu anul 2000, ținând pasul cu schimbările ce au loc în societatea românească, precum și cu noile mijloace de transmitere a informației sau de comunicare (electronic, internet), instituția își adaptează serviciile și activitățile, modernizându-le, astfel că, în anul 2005, Biblioteca Județeană I. S. Bădescu Sălaj a fost printre primele instituții de acest nivel din țară care a făcut trecerea la împrumutul automatizat în toate secțiile de relații cu publicul, multe echipamente fiind obținute prin proiecte cu finanțare externă. Din același an, instituția editează revista de specialitate proprie – I. D. E. I. (Informare. Documentare. Educație. Implicare), publicație cu apariție anuală în care sunt cuprinse principalele realizări din anul respectiv, precum și informații utile despre bibliotecile publice din subordine sau realități sălăjene din domeniul cultural-educativ, editorial și informațional.
Viața acestei instituții, cunoaște, din nou, o perioadă dificilă, mai ales că se deschideau numeroase oportunități de finanțare, principala condiție de eligibilitate fiind exact stabilitatea și spațiul accesibil tuturor categoriilor de public. Din cauza degradării accentuate a clădirilor în care funcționa, acestea au fost cuprinse, pe rând, în proiecte de consolidare, renovare și modernizare, Biblioteca Județeană Sălaj fiind pusă în situația de a-și muta, în repetate rânduri, sediul, colecțiile și toate bunurile din patrimoniu, astfel:
• 2006 – Secția pentru adulți se mută, provizoriu, în spațiu închiriat (B-dul Mihai Viteazul, Nr. 51, Clădirea Casei de Modă, Et. III);
• 2007-2008 – Sunt mutate și reorganizate toate serviciile, birourile și Secția pentru copii (Str. Unirii, Nr. 7, Et. I și II); Sala de lectură și Secția Periodice restrângându-și activitatea și funcționând în P-ța Iuliu Maniu, Nr. 3-5; Secția Periodice și Centrul Internet cu acces gratuit pentru public au fost mutate în P-ța Iuliu Maniu, nr. 3-4, iar din 2011, în P-ța Iuliu Maniu, nr. 9, în spații atribuite gratuit de Primăria Municipiului Zalău;
• 2004 – 2008 se caută soluții pentru găsirea unui teren situat în zonă centrală și construirea unui sediu propriu destinat Bibliotecii Județene Sălaj (s-au făcut mulți pași pentru acest posibil proiect, începând cu dezbateri, vizite la sedii noi de biblioteci județene din țară, elaborarea temei de proiectare, demers rămas nefinalizat);
• 2009 – Hotărârea Consiliului Județean Sălaj pentru alocarea unei sume necesare elaborării documentației tehnice pentru Sediul administrativ al județului și Biblioteca Județeană. Proiectul de construcție nu a fost demarat până în acest moment;
• Anul 2010 readuce o parte din servicii, birouri, secții în clădirea din P-ța Iuliu Maniu, nr. 13, după finalizarea proiectului de renovare și modernizare, clădire în patrimoniul Ministerului Culturii. S-au reorganizat aici: Sala de lectură, Secția pentru Copii și Ludoteca, Compartimentul de dezvoltare, evidența și prelucrarea colecțiilor, informatizare, Compartimentul de informare bibliografică și documentare, Serviciul Marketing-publicitate, Centrul de formare, Sala Autorilor Sălăjeni, Atelierul de legătorie;
• 2015 a fost anul în care, după o perioadă mult prea îndelungată, cea mai mare secție a Bibliotecii Județene Sălaj, destinată tinerilor și adulților, se reîntoarce în zona centrală, marcându-se astfel și momentul de încheiere a instabilității și pelerinajului instituției.
Lucrările de renovare și modernizare la Clădirea „Transilvania” – Monument istoric, corpurile B și C au fost finalizate prin proiecte coordonate de Primăria Municipiului Zalău, proprietarul acesteia, iar în spațiile atribuite Bibliotecii Județene, care are și rolul de Bibliotecă Municipală pentru municipiul Zalău, prin Contract de administrare pe toată durata de viață a clădirii, am reorganizat activitatea instituției, creând condiții moderne de acces la servicii, colecții și evenimente pentru public.
A fost înlocuit mobilierul, reorganizate colecțiile, precum și secțiile.
Biblioteca Județeană I. S. Bădescu – Sălaj funcționează în prezent în două clădiri, iar organizarea este următoarea:
– În P-ța Iuliu Maniu, nr. 13, clădire de patrimoniu, aparținând Ministerului Culturii și Identității Naționale, prin Contract de comodat încheiat cu Direcția Județeană pentru Cultură Sălaj sunt organizate: Punctul unic de înscriere la bibliotecă; Sala de lectură, Biblio DIVERTISMENT (spațiu dedicat activităților recreative, de socializare, comunicare ș.a.); birourile (management, resurse umane, secretariat, contabilitate); Compartimentul de dezvoltare, evidența și prelucrarea colecțiilor, informatizare; Compartimentul de informare bibliografică și documentare; Serviciul Marketing-publicitate, Centrul de formare, Sala Autorilor Sălăjeni; Atelierul de legătorie; Depozit documente
– În Clădirea TRANSILVANIA, corpurile A, B, C, nr. 3-6, spații atribuite de către Primăria Municipiului Zalău, în urma încheierii unui contract de administrare, într-un ambient modern se regăsesc: Secția TINERI & ADULȚI; Secția MEDIA; Secția pentru COPII, depozite documente, precum și, pe o perioadă determinată, un spațiu destinat jocurilor de grup și atelierelor creative.
Referindu-ne acum la un alt mod de caracterizare a perioadelor de dezvoltare și evoluție a activității Bibliotecii Județene Sălaj, am putea aminti:
• 1950 – 1968 – perioada de constituire reală și de pătrundere a acesteia în viața comunității, prin creșterea și diversificarea colecțiilor de documente concomitent cu atragerea publicului spre informare în spațiul bibliotecii, existând în acea perioadă o singură secție, cu adresabilitate spre toate vârstele și interesele de cunoaștere;
• 1968 – 1980 – colecțiile cresc semnificativ, atât cantitativ, cât și prin diversitatea domeniilor din care se face achiziția; serviciile de bibliotecă și secțiile instituției se adaptează și acestea noilor cerințe, se organizează o sală de studiu, unde se puteau consulta și publicațiile periodice (nr. abonamentelor la ziare și reviste – 6 titluri);
• 1980 – 1989 – se constituie cataloagele bibliotecii (Catalog alfabetic general/secții, Catalog sistematic, iar la secțiile de unde se împrumutau cărți pentru copii și adulți s-au constituit cataloage de titluri/beletristică și catalog analitic), ca instrumente bibliografice de bază în complexa activitate de îndrumare, informare și orientare a utilizatorilor și bibliotecarilor, deopotrivă. Publicul este tot mai numeros și din diverse categorii, atât ca nivel de instruire, cât și ca ocupație sau vârstă. Achiziția de documente specifice era în medie de 5000 u.b./an. Încep să se adune și primele documente non-carte: discuri, dispozitive, diafilme ș.a. Rolul Bibliotecii Județene, ca for metodologic pentru bibliotecile publice din Sălaj, este tot mai accentuat.
În anul 1990 la Biblioteca Județeană Sălaj existau 111.394 u.b. (nr. volumelor din colecțiile instituției), numărul celor înscriși la bibliotecă (cititori) era – 3.399, frecvența anuală – 22.059, iar frecvența medie zilnică era de 88 cititori/zi. În această perioadă se lucra manual, atât la înscrierea cititorilor și completarea Fișei-contract de împrumut, cât și la documentele ce țin de înregistrarea, prelucrarea, scoaterea din inventar a unităților de bibliotecă.
După Revoluția din anul 1989 a fost o perioadă în care interesul pentru lectură a scăzut, lumea fiind atentă mai mult la informațiile transmise prin mijloacele audio-vizuale, în mod special de televiziune, poate și din cauză că populația a fost vitregită de această oportunitate, orele de emisiune fiind în perioada comunistă restricționate, iar programele limitate, conform indicațiilor acelor vremuri.
Societatea, în ansamblul său, s-a reorganizat, instituțiile și-au regândit și ele programul, activitățile și relațiile cu publicul, Biblioteca Județeană Sălaj adaptându-se și ea vremii și găsind soluții spre a întâmpina noile nevoi de cunoaștere și educare a membrilor comunității. S-a schimbat și mentalitatea oamenilor, iar modalitățile de petrecere a timpului liber s-au diversificat.
Principalele măsuri luate pentru atragerea publicului spre bibliotecă au fost:
– Regândirea programului de activitate al instituției;
– Modernizarea serviciilor existente și dezvoltarea altora noi, în pas cu solicitările;
– O nouă orientare în achiziția de carte și alte documente specifice;
– Implicarea mai activă în viața bibliotecilor publice din județ, preocuparea pentru a se angaja personal calificat, solicitarea de noi posturi, care să acopere nevoia de specialiști din aceste instituții;
– Îmbunătățirea imaginii bibliotecii în comunitate;
– Colaborare și comunicare cu alte biblioteci din țară.
În cadrul Bibliotecii Județene Sălaj, modernizarea serviciilor pornește de la reorganizarea secției dedicate adulților, într-un spațiu nou (în spațiul unde se află acum Sala de lectură), aspect ce a fost foarte apreciat și s-a resimțit în situația statistică anuală, astfel încât numărul cititorilor înscriși crescând de la 2.251 în 1990, la 3.282 în 1994, iar cel al frecvenței de la 10.451 în 1990 la 20.590 în 1994.
Este perioada în care sunt întocmite cataloagele inventar pentru fiecare secție, realizându-se și inventarul propriu-zis al întregului patrimoniu.
Din anul 1991 debutează și activitatea compartimentului bibliografic, având ca principale atribuții întocmirea și completarea permanentă a bibliografiei locale, elaborarea unor bibliografii de interes pentru județ, sau la cerere, organizarea și completarea fișierelor tematice.
Implicarea în activitatea bibliotecilor publice din județ se intensifică, fiind sprijinită organizarea științifică a colecțiilor și a cataloagelor tradiționale.
Crescând fondul de documente și diversificându-se serviciile și activitățile, apare din nou nevoia de spațiu. Astfel, prin insistențele conducerii instituției, în anul 1994, se obține un spațiu generos în Clădirea Transilvania, parter, unde se va muta și reorganiza secția dedicată publicului adult, cu posibilități de expunere la acces liber a peste 40% din totalul colecțiilor deținute de această secție.
Această mutare a fost benefică atât pentru public, cât și pentru reorganizarea celorlalte secții și servicii. Astfel, Sala de lectură se va amenaja în locul de unde s-a mutat Secția pentru adulți, numărul locurilor disponibile pentru studiu crescând la 50, iar documentele de interes general putând fi expuse în proporție semnificativă.
• 1990 – 2000 – Cele mai importante aspecte care merită menționate: crește substanțial numărul celor care utilizează serviciile bibliotecii, cel mai important segment fiind reprezentat de tineri, până în 25 de ani (84% în 1998); se achiziționează lucrări de referință de mare importanță și valoare informațională, cuprinzând toate domeniile cunoașterii umane; debutează, în anul 1997, programul de informatizare a bibliotecii (se achiziționează programul Tinlib, precum și programul Lex-Expert, sunt cumpărate și primele calculatoare, se realizează rețeaua internă, se fac primii pași pentru prelucrarea cărților în sistem automatizat, se constituie baza de date a utilizatorilor, în paralel cu perfecționarea resurselor umane, nevoite să răspundă noilor realități); manifestările culturale sunt în număr redus în această perioadă; se editează de instituție publicația semestrială Raftul Liber (1998-2001).
• 2000 – 2005 – Se dezvoltă noi servicii și compartimente: Marketing-publicitate-programe culturale; este aprobată Anexa pentru practicarea unor servicii cu taxă (multiplicare de documente, servicii de compactorie, împrumut interbibliotecar, tehnoredactare și scanare, eliberare permis de intrare ș.a.); se înființează, pe lângă Biblioteca Județeană Sălaj, Asociația Prietenii Bibliotecii (2002), la inițiativa bibliotecarilor și cu sprijinul financiar al voluntarilor de la Corpul Păcii – SUA, aspect care a dus la atragerea unor fonduri suplimentare, prin proiecte cu finanțare internă și internațională; se înființează Secția Periodice (2002), prin separarea colecțiilor de presă din fondul Sălii de lectură; prima Filială a instituției județene se organizează și se deschide în spațiul aparținând CARP Sălaj (Clubul Pensionarilor – 2005); este luată decizia de înghețare a cataloagelor tradiționale – 2002 (după ce o perioadă s-a lucrat în paralel: tradițional și electronic); colecțiile de documente specifice cunosc și ele o creștere substanțială, ajungând la aprox. 183.996 u.b., fiind achiziționate acum și documente pe suport electronic; numărul utilizatorilor înscriși era în 2005 – 9.048, frecvența anuală – 73.537 de vizite, tranzacțiile de împrumut – 109.185 publicații; se editează primul număr al revistei de specialitate – I.D.E.I., în care sunt cuprinse, anual, problemele cele mai importante în evoluția activității instituției, precum și realitatea din bibliotecile publice ale județului Sălaj.
• 2006 – 2015 – Perioadă dificilă, caracterizată printr-un dinamism aparte, datorat, într-o oarecare măsură, de mult prea desele mutări și reorganizări ale spațiilor improprii de funcționare, dar și cea mai rodnică în atragerea fondurilor destinate modernizării bibliotecilor publice din România; colecțiile instituției s-au dublat ca număr, personalul a fost instruit prin participarea la diverse forme și cursuri de perfecționare, sprijinindu-i apoi, la Centrul de Formare deschis la Biblioteca Județeană Sălaj, pe toți colegii bibliotecari din bibliotecile publice sălăjene; sunt editate lucrări de referință de mare importanță pentru județul Sălaj (Oameni de seamă ai Sălajului, Sălaj-Oameni și Opere, Sălaj – Ghidul Localităților); se deschid noi filiale destinate, în mod special, persoanelor dezavantajate din diverse motive (distanță, sănătate, vârstă ș.a.); activitățile și serviciile pentru public se diversifică, biblioteca fiind solicitată de toate categoriile de public, atât pentru sprijin în regăsirea informației, în educație, cunoaștere, recreere, cât și pentru participarea la multiplele ateliere, cursuri de formare profesională/personală; s-a realizat trecerea la un program integrat, mult mai performant de bibliotecă – TINREAD (2012); Biblioteca Județeană Sălaj devine tot mai vizibilă și apreciată pe plan național, făcând parte și din forurile de conducere pe plan profesional, implicându-se și în activități de impact internațional.
Biblioteca Județeană I. S. Bădescu-Sălaj coordonează, din punct de vedere metodologic și profesional, activitatea bibliotecilor publice din județ, respectiv 3 biblioteci orășenești și 57 de biblioteci comunale, cu toate filialele acestora. Începând cu anul 2007, când au apărut oportunități de accesare fonduri suplimentare prin proiecte cu finanțare, fie intern, fie internațional, managementul instituției județene s-a preocupat în permanență de modernizarea și dezvoltarea fiecărei biblioteci, în parte. Astfel, prin buna colaborare cu autoritățile județene și locale, prin deschiderea și dezvoltarea multiplelor parteneriate, au fost dotate, informatizate și modernizate majoritatea bibliotecilor publice din Sălaj, în unele comune fiind înființate și biblioteci sătești, iar personalul perfecționat, spre a fi în măsură să răspundă nevoilor de informare, educație, cunoaștere și cultură ale utilizatorilor.
Anul 2015 simbolizează finalizarea unei perioade de instabilitate din punct de vedere al spațiilor de funcționare, dar și de reorganizare a tuturor secțiilor de relații cu publicul. Impactul asupra situației statistice a fost imens, astfel încât la finalul anului 2016 cifrele vorbesc de la sine: Frecvența medie: 558 utilizatori/zi; Vizite la bibliotecă: 141.729; Programe și evenimente culturale: 1.039; Programe și proiecte educative: 74; Expoziții: 581 ș.a., la acestea adăugându-se multe alte realizări, cuprinse toate în raportările anuale.
Privind cu responsabilitate propunerile cuprinse în Proiectul de management pentru această perioadă, observăm marile diferențe față de anii de început ai activității acestei instituții și suntem atenți la respectarea misiunii și menținerea pe drumul ascendent, precum este trasat acesta în viziunea noastră:
Viziunea: Biblioteca Județeană Sălaj va fi recunoscută ca fiind cea mai democratică și utilizată instituție publică de cultură din județ, care oferă fiecărui membru al comunității prin spații, dotare, baze de date, servicii de calitate și personal bine pregătit posibilitatea de a-și împlini visele și de a-și rezolva orice problemă legată de informare şi cunoaştere!
Biblioteca publică va fi și în viitor inima comunității, deschizând orizonturi, schimbând vieți!
Misiunea Bibliotecii Județene Sălaj este aceea de a deveni partenerul credibil și profesionist al fiecărui membru din comunitatea locală, județeană, sau al oricărui solicitant, oferind sprijin prin servicii de cercetare, selectare, achiziționare, prelucrare documente, punând la dispoziția tuturor: informațiile necesare, pe orice tip de suport, baze de date complexe în scop de informare, cunoaștere, educație permanentă; de a dezvolta servicii și activități inovative pentru a răspunde mereu la toate solicitările publicului, rezolvând nevoile de instruire, comunicare, socializare, relaxare și dezvoltare personală sau profesională.
*
Bibliotecile publice sunt esențiale pentru o societate democratică, joacă un rol important în sprijinirea membrilor comunității și dezvoltarea lor personală, îmbunătățind, în același timp, viețile oamenilor. Ele au un impact vizibil și important la nivel individual: inspiră oameni, lărgesc viziunea lor asupra lumii, sprijină educația, asigură accesul la informație și cunoaștere. Bibliotecile aduc oamenii împreună, reduc izolarea și susțin coeziunea socială.
Bibliotecile publice reprezintă esența comunităților durabile.

Directori ai instituției:
Ioan Porumb: 1964-1969; 1971-1990
Lucia Bugnariu: 1969-1971
Silvia Cosma: 1990-1999
Mariana Vlaicu: 1999-2004
Florica Pop: 2004 – prezent

Florica Pop
(articol publicat în revista “Caiete Silvane”)