Biserica Ortodoxa îl prăznuieste pe Sfântul Proroc Ilie în fiecare an, în ziua de 20 iulie. Ilie, cunoscut ca fiind un proroc evreu este menţionat în cea de-a treia carte a regilor din Vechiul Testament în capitolele 17-20. În Noul Testament, Mântuitorul nostru, Iisus Hristos aduce aminte de Ilie când vorbeşte Ioan Botezatorul spunându-i ca Ilie este cel care trebuia să vină (Matei 11:14). În noul Testament acesta este mentionat şi în Matei 17:3, Marcu 9:4 şi Luca 9:30. Sfântul Ilie este considerat de către credincioşi ca fiind făcator de minuni şi aducator de ploi în vremuri grele, de secetă. Sfantul Ilie provine din Tesvi în Galaad, facând parte din tribul lui Aaron. Aşadar, Sfantul Ilie era preot.
Ce spune tradiţia că e bine să facem de Sfântul Ilie
În ajunul zilei când este sărbătorit Sfântul Ilie, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Iar dacă în noaptea dinspre Sfântul Ilie ele visau cânepă verde, acesta era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi. Dacă în vis vedeau cânepă uscată, se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni.
Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Şi tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.
Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură.
Ce nu se face în această zi de sărbătoare
Potrivit tradiţiei, există şi lucruri despre care se spune că nu e bine să le facem. Dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici uşile nici geamurile caselor, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului. În această zi se mănâncă fructe proaspete, pentru a fi sănătos tot anul ce va urma. Merele nu se consumă decât după ce au fost duse la biserică. Se spune că acela care muşcă din măr înainte de a fi sfinţit va avea parte după moarte numai de mere şi, când va dori să le atingă, vor dispărea. Fetele nemăritate se duc pe ascuns în lanurile de cânepă şi se tăvălesc goale prin rouă.
Dacă noaptea vor visa cânepă verde înseamnă că se vor mărita cu băieţi tineri, iar dacă vor visa cânepă uscată se vor mărita cu cineva mai în vârstă. În dimineaţa acestei zile se culeg plante de leac, în special busuioc, care se pune la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot acum se culeg şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece. Se crede că, dacă tună de “Sântilie”, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi. În această zi nu se lucrează de teama pagubelor (trăsnete, ploaie, grindină).
Tot azi se strânge mierea din stupi, se duc fagurii la biserică spre binecuvântare şi se împart de pomană. Ca divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile şi hotărăşte unde şi când să bată grindina. Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor.
În această zi, peste 130.000 de români își serbează onomastica.
