Proiectul Campusului Şcolar de la Hida, blocat de lipsa banilor

Anunţat cu surle şi trâmbiţe în urmă cu aproape un deceniu, Campusul Şcolar de la Hida, ce ar fi trebuit să fie un complex modern unde să fie oferite condiţii excelente de cazare şi studiu pentru elevii tuturor comunelor din zonă, este năpădit de buruieni. Şantierul a fost închis în 2016 şi de atunci este sub lacăt. Până când, nimeni nu ştie.

Investiţia a fost prevăzută printr-un program guvernamental ce asigura finanţarea unor lucrări pentru edificarea şi construirea de campusuri şcolare la zece de unităţi de învăţământ preuniversitar din România. Comunei Hida i-au fost alocaţi, în 2007, 1,2 milioane de lei, cu promisiunea că în anii ce vor urma, vor veni şi alţi bani. Aici trebuia să fie construit un campus şcolar modern, prevăzut cu şcoală, atelier, cantină-club, internat pentru elevi şi garsoniere pentru profesori, unde să fie comasaţi elevii din comunele Hida, Sînmihaiu Almaşului, Dragu şi Zimbor.
Lucrările au demarat în 2008, când a fost încheiat un contract de execuţie, în valoare de 13,9 milioane de lei plus TVA, cu firma Universal SA, durata de execuţie a lucrărilor fiind stabilită la 24 de luni.

Bani cu ţârâita

După cum ne-a declarat primarul din Hida, Dumitru Petruş, în perioada 2008-2010, comuna a mai primit 540.000 de lei pentru continuarea lucrărilor la campus. „Ca urmare a faptului că investiţia a fost demarată de la un proiect tip care a fost adaptat la teren în anii 2008 şi 2009, au fost întâmpinate probleme în execuţie, fiind emise trei dispoziţii de şantier prin care s-au note de renunţare la anumite tipuri de lucrări şi de comandă suplimentară pentru alte lucrări”, ne-a declarat edilul. În aceste condiţii, valoarea ofertei iniţiale a constructorului s-a majorat la 14,3 milioane de lei fără TVA.
Până la sistarea lucrărilor, administraţia comunei a plătit lucrări în valoare de 1,35 milioane de lei plus TVA, rămânând de achitat alţi 190.000 de lei plus TVA pentru. Pentru suma din urmă, între executant şi Primărie a existat un litigiu, care s-a finalizat cu poprirea conturilor instituţiei, printr-o ordonanţă preşedinţială.

Investiţie trecută pe fonduri europene

O posibilitate de continuare a investiţiei a apărut în 2014, prin fonduri europene. Autorităţile au depus o cerere de finanţare în cadrul POR în aprilie 2014, la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în calitate de organism intermediar, împreună cu un act adiţional care prevedea actualizarea preţurilor contractului faţă de valoarea iniţială, în condiţiile în care se scurseseră şapte ani de la depunerea ofertei. Astfel, a fost aplicată o actualizare cu un indice de inflaţie de 30,76 la sută pentru lucrările rămase de executat, ceea ce a făcut ca valoarea contractului să urce la 22,4 milioane de lei inclusiv TVA. În acelaşi act adiţional s-a prevăzut ca termen de finalizare data de 15 decembrie 2015.

În urma semnării contractului de finanţare, prin care comuna Hida primea o finanţare de 22,7 milioane de lei prin POR, ordonanţa preşedinţială a fost ridicată şi conturile Primăriei eliberate de poprire, „executantul având la acel moment certitudinea că îşi va recupera banii de pe lucrările executate şi va continua contractul”. Lucrările au fost demarate în decembrie 2014, la scurt timp, însă, autorităţile din Hida trezindu-se cu o notă de neconformitate de la Autoritatea de Management POR, prin care erau notificate că a fost aplicată o corecţie financiară de 25 la sută, adică de peste 7,8 milioane de lei, parte din valoarea contractului iniţial, parte din valoarea suplimentară din actul adiţional. Primăria a contestat nota de neconformitate, însă fără succes.

S-au împrumutat degeaba

Aplicarea acestei corecţii financiare a pus autorităţile locale în mare încurcătură, care din lipsă de bani pentru plata contribuţiei proprii în proiect, au fost nevoite ca timp de patru luni, din aprilie până în iulie, să suspende lucrările. Pentru a debloca situaţia, Primăria a luat un credit în valoare de peste 4 milioane de lei, pe 10 ani, de la Trezorerie, însă l-a rambursat anticipat după ce a realizat că nici aşa nu va reuşi să termine investiţia la cheie.
În septembrie 2015, lucrările au fost reluate, contractul de execuţie fiind prelungit până în iunie 2016. După alte trei luni, şantierul a fost închis din nou, „execuţia lucrărilor urmând să fie reluată după asigurarea resurselor financiare pentru achitarea lucrărilor ce mai trebuie realizate”, mai spune Dumitru Petruş.

„După ce au apărut aceste probleme de ordin financiar care au dus Primăria Hida în imposibilitate de plată faţă de societatea care se ocupa de execuţia lucrărilor din cadrul proiectului, au fost realizate mai multe demersuri pentru obţinerea de fonduri suplimentare, demersuri care nu au avut o finalitate favorabilă pentru noi”, explică edilul. În acest sens, el a înaintat un memoriu către Guvernul României, în urma căruia Ministerul Dezvoltării, în calitatea de AM POR, a răspuns că nu poate suporta cheltuielile după 31 decembrie 2015. Ministerul a transmis o adresă către Consiliul Judeţean cu rugămintea ca în proiectul de buget privind rectificarea bugetară pe 2016 să aibă în vedere necesităţile de la Hida la distribuţia sumelor defalcate din cota TVA, însă, menţionează Petruş, instituţia pe care o conduce nu a primit nicio notificare de la mai marii judeţului.

Strigăte de ajutor către Guvern

La mijlocul anului următor, printr-un act semnat de către Ministerul Dezvoltării, ADRNV şi UAT Hida, au fost modificate clauzele contractului de finanţare, beneficiarului revenindu-i obligaţia de a suporta din bugetul propriu toate activităţile proiectului până cel târziu în 31 decembrie 2018. „Un lucru imposibil de realizat, întrucât pentru a finaliza implementarea proiectului, avem nevoie de 12 milioane de lei”, susţine Petruş.

În încercarea de a ieşi din această criză, autorităţile locale au apelat din nou la reprezentanţii Guvernului. Într-o adresă din mai 2017, transmisă premierului de atunci, Sorin Grindeanu, miniştrilor Dezvoltării, Finanţelor şi Educaţiei, şi semnată de primar, acesta din urmă subliniază că „proiectul nu poate fi finalizat până la 31 decembrie 2018, din lipsă de fonduri proprii, acest lucru fiind posibil doar prin sprijin financiar al instituţiilor abilitate. În momentul de faţă, lucrările sunt sistate până la identificarea de surse de finanţare şi rezolvarea problemelor de natură tehnică”.

În acest context, edilul solicită Guvernului să analizeze situaţia şi să ofere sprijin şi consiliere „pentru a identifica noi oportunităţi de finanţare din fonduri europene sau naţionale, pentru a reuşi să finalizăm lucrările rămase de executat până la 31 decembrie 2018. Pentru a se finaliza implementarea proiectului, suntem dispuşi să cedăm proiectul în stadiul actual Ministerului Educaţiei sau altor instituţii competente care pot introduce campusul în circuitul educaţional aşa cum a fost gândit de la început”.
Contactaţi, oficialii ADRNV ne-au transmis că, potrivit ultimului raport de progres pe care beneficiarul l-a transmis, lucrările sunt executate în procent de 28,55 la sută şi sunt întârziate faţă de graficul de execuţie. „În cazul proiectelor nefinalizate până la 31 decembrie 2015, lucrările rămase neexecutate până la acest termen vor fi finanţate din bugetul local”, a punctat sursa citată.
Până când factorii responsabili vor găsi o soluţie pentru această problemă, copiii din zonă studiază într-o clădire monument istoric, improprie desfăşurării procesului de învăţământ.