Nimic despre PSD…

Daniel Săuca

În plină „criză politică”, la această rubrică din ziarul „Magazin Sălăjean” (pe care o susțin, de regulă, în fiecare miercuri, din 2007), vă aduc în atenție un subiect mai puțin „palpitant” (dar, mai important, probabil, pentru „starea nației”): „Barometrul de Consum Cultural 2016“, realizat de Institutul Naţional de Cercetare şi Formare Culturală (INCFC). Interesant, bisericile (99 la sută), căminele culturale (76 la sută), festivalurile locale (76 la sută), parcurile (75 la sută), casele de cultură (72 la sută) și bibliotecile (71 la sută) constituie, potrivit percepției populației, cele mai răspândite elemente de infrastructură culturală în România, conform studiului menționat. Bisericile – elemente de infrastructură culturală? Și mai interesant, 60 la sută dintre respondenți consideră că ar fi necesar să existe mai multe chioșcuri de distribuire a presei, 68 la sută — mai multe biblioteci, 62 la sută — mai multe librării și 59 la sută — mai multe parcuri. Mai multe chioșcuri de distribuție a presei? Mai multe biblioteci? Mai multe librării? Asta și în condițiile în care, conform anchetei amintite, 77 la sută dintre respondenți manifestă un nivel scăzut de implicare culturală; pentru 19 la sută nivelul este mediu; 3 la sută au un nivel de implicare ridicat și doar 1 la sută — nivel de implicare culturală foarte ridicat. Fără prea multe comentarii. Și pentru următoarele constatări: cele mai întâlnite forme de consum cultural în spațiul public (cel puțin o dată pe an) au fost: vizitarea muzeelor și expozițiilor (20 la sută), participarea la spectacole de teatru (13 la sută), cinematograf (9 la sută), spectacole de operă și operetă (7 la sută), filarmonică (6 la sută), divertisment și muzică (17 la sută) și lectură în cadrul bibliotecilor publice (6 la sută). Dvs. când ați mai cumpărat o carte? Studiul citat arată că 32 la sută dintre români nu au mai cumpărat o carte în ultimele 12 luni, iar 29 la sută nu au citit nicio carte în această perioadă. Principalele criterii pentru achiziția de cărți le constituie, potrivit Barometrului, prețul — 26 la sută, prestigiul (renumele) autorului — 18 la sută, faptul că au auzit de carte — 16 la sută ori subiectul acesteia — 15 la sută. O constatare deja „clasică”: muzica populară și etno ocupă primul loc în topul preferințelor de consum de muzică și dans ale românilor (53 la sută), urmată de muzica pop autohtonă (30 la sută), pop străină (20 la sută) și manele (15 la sută). Interesant: studiul remarcă o creștere semnificativă a preferințelor românilor pentru consumul de spectacole de dans — 56 la sută dintre respondenți declarând că au participat ca spectatori la acest gen de spectacol, în ordinea: popular, modern, de societate și clasic. Ce-ar mai fi de spus? Nimic despre PSD, PNL, UDMR, USR, PMP… Până când „cineva” va înțelege că e nevoie măcar de câțiva ani de reconstrucție, „așezată”, calmă și nu de continue bâțâieli politicianiste și de piruete ipocrite pentru „putere”…