În vederea rambursării TVA, decontul cu sumă negativă va presupune o procedură de inspecţie modificată, la fel ca şi formularistica necesară. Din 13 aprilie, prin publicarea în Monitorul Oficial nr. 262/2017, este în vigoare OPANAF nr. 1232/2017 privind modificarea şi completarea OPANAF nr. 3699/2015 pentru aprobarea Procedurii de soluţionare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare.
Reglementarea dată de art.169 din Codul de procedură fiscală prevede rambursarea solicitată prin deconturile cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare.
Procedura ANAF urmăreşte ca, dacă există un risc pentru o rambursare de TVA necuvenită, solicitările de rambursare ale persoanelor impozabile să se soluționeze după efectuarea inspecției fiscale anticipate. În plus, mai există şi baza de date speciale privind persoanele impozabile pentru care organele fiscale au stabilit risc fiscal.
Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3699/2015 prevede că în această bază de date specială sunt înscrise persoanele impozabile despre care organele de inspecţie fiscală sau organele cu atribuţii de administrare fiscală au informaţii că prezintă un risc fiscal mare pentru rambursarea TVA.
Ordinul de modificare a reglementării amintite are în vedere necesitatea ca baza de date specială să cuprindă informații privind existenţa unui risc fiscal cu privire la rambursarea de TVA, transmise de structurile cu atribuții de inspecție fiscală, de administrare fiscală, Direcţia generală juridică sau structurile juridice teritoriale şi Direcţia generală antifraudă fiscală.
Având în vedere că, pentru decontul care prezintă un risc fiscal mare, rambursarea se efectuează în urma unei inspecţii fiscale şi că alineatul (9) al art.169 din Codul de procedură fiscală, prevede că: „(9) În cazul inspecţiei fiscale anticipate, efectuate pentru soluţionarea deconturilor cu sumă negativă de TVA, prin excepţie de la prevederile art. 117, perioada supusă inspecţiei fiscale va cuprinde exclusiv perioadele fiscale în care s-au derulat operaţiunile care au generat soldul sumei negative a taxei…”, s-a considerat necesar ca, pornind de la informaţiile cuprinse în baza de date specială, să se efectueze o analiză distinctă, pentru a se stabili dacă, într-adevăr pentru decontul respectiv, există riscul unei rambursări necuvenite.
Analiza se va efectua pornind de la informaţiile care au condus la înscrierea persoanei impozabile în baza de date specială, raportate la soldul sumei negative solicitat la rambursare şi având în vedere orice alte informaţii relevante care pot configura sau nu existenţa unui risc fiscal constând într-o rambursare necuvenită, risc ce poate fi verificat şi identificat de către organele de inspecţie fiscală în cadrul unei acţiuni de inspecţie. Totodată, pentru a asigura aplicarea unitară a Procedurii de soluţionare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare, sunt prevăzute, expres, atât situaţiile sau motivele care stau la baza stabilirii riscului fiscal pentru persoanele impozabile şi, implicit, pentru înscrierea în baza de date specială, cât și situaţiile/motivele pe baza cărora organele fiscale pot radia din această bază de date persoanele impozabile.
Din recentul ordin al preşedintelului ANAF reţinem: deconturile cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare depuse de persoanele impozabile care au fapte de natura infracţiunilor înscrise în cazierul fiscal se încadrează la risc fiscal mare şi se soluţionează conform prevederilor pct. 34.(1)-34.(5); compartimentul de specialitate verifică, prin accesarea bazei de date speciale, pentru fiecare decont cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare supus procedurii, dacă persoana impozabilă este înscrisă în baza de date menţionată; deconturile cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare depuse de persoanele impozabile care nu au fapte de natura infracţiunilor înscrise în cazierul fiscal şi nici nu au fost identificate în baza de date specială, prin care se solicită rambursarea unei sume de până la 45.000 lei, se încadrează la risc fiscal mic; baza de date specială conţine informaţii privind denumirea/numele şi prenumele persoanei impozabile înregistrate în scopuri de TVA, codul de înregistrare în scopuri de TVA, numărul şi data referatului prin care s-a propus înscrierea în baza de date specială, structura din cadrul organului fiscal care a făcut propunerea, motivele care au stat la baza înscrierii în baza de date, numărul şi data referatului prin care s-a propus menţinerea în baza de date, motivele care au stat la baza menţinerii în baza de date, numărul şi data referatului prin care s-a propus radierea din baza de date, structura care a făcut propunerea, motivele care au stat la baza radierii, după caz; de îndată ce structurile cu atribuţii de inspecţie fiscală, de administrare fiscală, Direcţia generală juridică sau structurile juridice teritoriale, Direcţia generală antifraudă fiscală deţin informaţii relevante, vor înştiinţa despre acest fapt compartimentul de specialitate – în acest sens se întocmeşte un referat motivat, prin care se propune înscrierea persoanei impozabile în baza de date specială, aprobat de coordonatorul structurii care face propunerea. Persoanele impozabile pentru care se primesc referate vor fi înscrise de către compartimentul de specialitate în baza de date specială. Referatele se întocmesc numai dacă cuprind cel puţin unul dintre elementele următoare: operaţiunile/tranzacţiile efectuate în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată; estimarea implicaţiilor asupra bazei de impozitare a TVA.
Referatele vor cuprinde şi cel puţin o categorie de informaţii din care să rezulte elemente cum ar fi: informaţii din care să rezulte stabilirea, în mod eronat sau cu rea-credinţă, de către persoana impozabilă a impozitelor şi taxelor, cu incidenţă în diminuarea bazei impozabile a TVA şi a taxei pe valoarea adăugată aferente; informaţii din care să rezulte existenţa indiciilor de omisiune, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, cu influenţă asupra taxei pe valoarea adăugată; informaţii din care să rezulte evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive sau ţinerea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, cu influenţă asupra taxei pe valoarea adăugată.
În cazul în care informaţiile provin de la organe de cercetare penală, referatele se întocmesc numai la momentul punerii în mişcare a acţiunii penale: în cadrul acţiunilor de control fiscal s-au constatat fapte care pot întruni elementele constitutive ale unor infracţiuni cu implicaţii de natură fiscală – în acest sens, în referatele întocmite de organele fiscale care au efectuat controlul fiscal se vor detalia operaţiunile/tranzacţiile efectuate cu influenţă asupra bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, operaţiuni care pot întruni elementele unei infracţiuni, cu precizarea prevederilor legale încălcate pentru situaţia de fapt identificată. În acest caz, referatul va cuprinde cel puţin elementele prevăzute la lit. a); cu ocazia inspecţiei fiscale ulterioare au fost stabilite diferenţe mai mari de 10% din suma rambursată, dar nu mai puţin de 50.000 lei pentru fiecare decont de TVA care a făcut obiectul inspecţiei fiscale ulterioare.
Referatele întocmite de organele de inspecţie fiscală vor cuprinde informaţii referitoare la: diferenţele suplimentare constatate, cuantumul acestora, prevederile legale încălcate, caracterul întâmplător sau continuu al încălcării prevederilor legale, informaţii privind conformarea voluntară a persoanei impozabile, alte informaţii relevante în motivarea propunerii de înscriere în baza de date specială; s-au constatat neconcordanţe semnificative, verificate şi confirmate de organul fiscal, între informaţiile înscrise în declaraţiile informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA (formular 394) depuse de persoana impozabilă şi cele depuse de partenerii de afaceri şi/sau neconcordanţe semnificative între datele primite prin sistemul VIES şi cele declarate de către persoana impozabilă prin declaraţia recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare (formular 390 VIES).
Referatul întocmit de structura din cadrul organului fiscal care a făcut constatarea va conţine informaţii din care să rezulte că neconcordanţele semnificative sunt generate de persoana impozabilă în cauză, că nu au fost corectate ulterior şi că au o influenţă relevantă asupra acordării unei rambursări necuvenite de taxă pe valoarea adăugată. Totodată, în cuprinsul acestuia se va menţiona modalitatea de confirmare a neconcordanţelor, cum ar fi: notificarea contribuabilului şi confirmarea neconcordanţelor, solicitarea de informaţii de la terţi (inclusiv solicitarea de informaţii prin SCAC), constatarea la faţa locului.
