Prezenţi la şedinţa de vineri, 31 martie, a Comisiei de Dialog Social, reprezentanţii patronatelor, ai sindicatelor şi cei ai instituţiilor din domeniul muncii au adus în discuţie problemele existente la acest capitol în judeţul Sălaj.
Ioan Mureşan, directorul Agenţiei Judeţene de Ocuparea Forţei de Muncă Sălaj, a tras un semnal de alarmă cu privire la problema lipsei personalului calificat, dar şi la reţinerea pe care o au la angajare mulţi dintre cei fără serviciu.
„Ideea că angajatorul îşi găseşte forţă de muncă calificată la noi în judeţ este perimată. Multinaţionalele din municipiu, firmele din construcţii, cele din domeniul lemnului ori din confecţii se confruntă cu o astfel de problemă, pentru că nu găsesc nici măcar forţă de muncă necalificată”, a precizat Mureşan. Acesta a mai spus că nu de puţine ori s-a întâmplat ca persoanele selectate în vederea angajării de către agenţii economici participanţi la Bursele locurilor de muncă să refuze postul.
Criza de personal calificat a fost confirmată şi de către economistul Alexandru Tamba, reprezentant al unei firme din judeţ: „Avem o rată a şomajului de 5,4 la sută, dar nu găsim forţă calificată, iar cu această problemă nu se confruntă numai marile companii, ci şi micile societăţi”.
Tamba a atras atenţia şi asupta problemelor cu care se confruntă agenţii economici din oraşele mici, ca urmare a creşterii impozitului pe clădiri, în urma modificării metodei de evaluare a imobilelor. Mai exact, ca urmare a recomandărilor Asociației Națională a Evaluatorilor Autorizați din România, s-a ajuns în situaţia în care firmele din oraşele mici plătesc impozite cu mult peste cele achitate de societăţile din oraşele mari: „Aşa ce face că în oraşele mici, impozitele au crescut de vreo trei ori, iar la în cele mari a scăzut. Mai mult decât atât, discrepanţa între cele două categorii de oraşe, în loc să se reducă, se adânceşte”.
În aceste condiţii, economistul a sugerat ca autorităţile publice locale să diminueze procentul aplicat în calculul impozitului pe clădire şi care, în cazul Zalăului, de exemplu, este de 1,2 la sută din valoarea imobilului. Reducerea lui – în condiţiile în care Codul Fiscal permite aplicarea unei valori cuprinse între 0,5 şi 1,3 procente – ar fi o gură de oxigen pentru firmele din zonă.
Este nevoie de dezvoltarea învăţământului profesional
Alexandru Tamba s-a referit şi la repetatele creşteri ale valorii salariului minim pe economie, care dă bătăi de cap celor din mediul privat şi care se reflectă în costuri şi, implicit, ar putea să se reflecte şi în preţuri: „Mă gândesc dacă nu cumva toate aceste creşteri ale minimului pe economie va fi în defavoarea cetăţenilor, pentru că vor creşte preţurile”.
Un alt subiect atins vineri a vizat învăţământul profesional, care pierde tot mai mult teren în Sălaj. După cum a declarat Ion Piţoiu, vicepreşedinte al Sindicatului din Învăţământ, numărul tot mai mic de clase de profesională sunt unul dintre motivele pentru care agenţii economici nu îşi găsesc oameni calificaţi. „Nu putem avea o ţară numai de informaticieni, contabili şi ingineri. De aceea trebuie să ne gândim să dezvoltăm mai mult învăţământul profesional. La Colegiul Tehnic API nu mai este nicio clasă de şcoală profesională, deşi cândva era o uzină ce lucra pentru export. Lipsa de forţă de muncă pe meserii este o problemă reală şi s-ar putea rezolva foarte simplu, dacă s-ar sta la masă şi cu specialiştii din învăţământ şi s-ar analiza această problemă. Fără dezvoltarea acestui sector, vom avea mari probleme în viitor. Că se va face cu finanţare de la bugetul de stat, cu finanţare de la companiile private este mai puţin important. Important este să nu rămână copil neşcolarizat, pentru ca economia şi viaţa socială din Românbia să aibă oameni pregătiţi”, a punctat sindicalistul.
La rândul său, prefectul Florin Florian a opinat că judeţul are nevoie de o strategie de dezvoltare pe termen lung, din care să facă parte chiar şi amenajarea unui parc industrial: „Trebuie să ne creăm oportunităţi. Pentru Sălaj ar fi de maximă importanţă ca autostrada să treacă şi pe aici, ar crea o breşă, iar agenţii economici ar putea fi interesaţi să investească în judeţ”.
sa-l angajeze pe sandor vegh daca n-au personal
Concluzia, pe vremea comuniştilor la Liceul Industrial nr. 1, actual API, partidul dădea comandă, înfiinţaţţi trei clase de strungari şi două de turnători- formatori şi ăştia erau angajaţi în câmpul muncii. Acum e o nebunie totală !
Personalul calificat in cautarea unui loc de munca reclama salariile mici oferite de angajatori – titlul asta cum ar suna?
Cea mai cinică păcăleală de 1 Aprilie: Ion Iliescu şi-a înscenat moartea