Marea minciună continuă: zero lei pentru centura Zalăului în 2017 de la Ministerul Transporturilor

Aşteptarea zălăuanilor se prelungeşte şi în acest an, în privinţa celor mai importante capitole privind investiţiile venite din partea Executivului. Păcăliţi sistematic, ademeniţi cu promisiuni deşarte şi folosiţi apoi în marele interes electoral, sălăjenii sunt goniţi din nou de la marea împărţeală şi aruncaţi în uitare.

Ministerul Transporturilor nu include în planurile de finanţare ale acestui an şoseaua ocolitoare a Zalăului. Dacă anul trecut lucrurile păreau să intre pe un făgaş promiţător, cel puţin în spusele politicienilor aflaţi atunci la putere, în acest an, ceaţa deasă s-a aşternut din nou peste acest proiect de care depinde un judeţ întreg. Urmărită de ghinioane, şoseaua ocolitoare a Zalăului a fost lovită, în decursul celor peste12 ani de la demararea proiectului, de tot soiul de probleme. Fie că era vorba de terenurile pe care această şosea trebuia să fie construită, fie de poligonul MApN de la Crasna, devenit mărul discordiei, acest proiect de anvergură a avut parte de o soartă potrivnică încă de la început. Nici schimbarea “trendului” politic naţional şi instalarea la putere a unui alt partid nu a însemnat, aşa cum probabil mulţi au crezut, o schimbare de “macaz” în sensul apariţiei unei raze de speranţă în acest proiect care, în faza în care se găseşte de atâţia ani, nenoroceşte un municipiu reşedinţă de judeţ, traficul, aerul din oraş, casele locuitorilor Zalăului şi siguranţa participanţilor la trafic.

Nu, nu suntem cuprinşi în planul de finanţare din acest an, iar variantele ocolitoare care vor primi bani sunt cele din jurul municipiilor şi oraşelor Suceava,Târgu Mureş, Bacău, Carei, Târgu Jiu, Caracal, Comarnic, Buşteni, Câmpina, Mihăileşti şi Săcuieni. Extinderea centurii Capitalei primeşte cea mai mare sumă (216 milioane de lei) iar varianta ocolitoare din Caracal primeşte 16 milioane de lei. Din moment ce sunt cuprinse, în descriere, localităţi cu mult mai mici decât municipiul Zalău, este greu de crezut că la mijloc ar putea fi o scăpare ori vreo eroare de redactare a documentului întocmit de Ministerul Transporturilor (MT). Prin urmare, niciun ban pentru varianta ocolitoare a municipiului nostru, proiectul rămânând pe mai departe aşa cum îl ştiţi, în jumătate de… variantă. Unde sunt dovezile că au fost ţinute promisiunile celor care ne rugau, cu cerul şi pământul, să mergem la vot, din patru în patru ani? Unde sunt realizările din proiectele prezentate cetăţenilor în campaniile electorale? Unde este activitatea parlamentarilor trimişi de noi la Bucureşti, timp de peste trei mandate, în ce poate fi ea concretizată din moment ce un astfel de proiect are toate şansele să ajungă la vârsta „majoratului” şi să arate aşa cum îl ştim de peste 12 ani? 

Centurile norocoase

Concret, proiectele prioritare ale MT pentru anul 2017 şi perspectiva 2018-2020, sunt: Infrastructură rutieră – continuarea lucrărilor la autostrada Constanța – Nădlac (Coridor IV); – finalizarea autostrăzii Lugoj – Deva; – finalizarea lucrărilor la autostrada Transilvania; – autostrada Sibiu – Pitești; – finalizarea autostrăzii Sebeș – Turda – realizarea coridoarelor de legătură cu autostrăzile, prin intermediul drumurilor europene şi drumurilor expres – continuarea programului de construcţie a variantelor de ocolire (ex: Suceava,Târgu Mureş, Bacau, Carei, Târgu Jiu, Caracal, Comarnic, Busteni, Câmpina, Mihăileşti, Săcuieni) – reabilitare poduri şi pasaje – modernizare Transfăgărașan și Transalpina.
Topul autostrăzilor în funcţie de banii alocaţi în 2017 este condus de Sebeş-Turda (A10), care ar urma să beneficieze de o finanţare de 950 de milioane de lei, potrivit proiectului de buget al Ministerului Transporturilor. Urmează Autostrada Transilvania (Braşov-Borş), cu o alocare de 903 milioane de lei anul acesta. Podiumul este completat de Autostrada Lugoj-Deva (A1), pentru care Guvernul estimează cheltuieli de 805 milioane de lei. Executivul vrea să aloce 100 de milioane de lei şi pentru autostrada Bucureşti-Braşov (A3), unde în prezent se lucrează la cei trei kilometri de la intrarea în Capitală. Pe lângă proiectele de autostrăzi în execuţie, MT a anunţat ca va finanţa şi studiile de fezabiltiate pentru proiecte noi ca Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, Ploieşti – Buzău – Bacău – Paşcani şi Comarnic – Braşov.

Câteva drumuri judeţene primesc bani de la Transporturi

În documentul sinteză privind politicile şi programele bugetare pe termen mediu ale ordonatorilor principali de credite pentru anul 2017 şi perspectiva 2018-2020 în fondurile alocate pentru infrastructura rutieră a ţării se regăsesc şi câteva drumuri sălăjene, care fac parte din reţeaua de drumuri europene şi naţionale. Astfel, reabilitarea drumului naţional 1H între Zalău şi Aleşd va beneficia de aproximativ 4.160.000 de lei pentru reabilitări şi construirea a patru poduri pe această porţiune de drum.
Un alt drum din judeţul Sălaj, parte din DN1H va fi reabilitat pe o porţiune de 54 kilometri, între Zalău şi Răstoci, suma alocată fiind de aproximativ două milioane de lei. Reabilitarea DN1C Dej-Baia Mare este ultimul proiect care cuprinde şi judeţul nostru pe partea de est, de la Căpîlna şi până la graniţa de nord a judeţului, la intrarea în judeţul Maramureş. Acestor drumuri li se adaugă porţiunea din autostrada Braşov- Borş care trece prin judeţul Sălaj. Această autostradă beneficiază (pentru întreg proiectul) de cea mai mare sumă alocată unui proiect de infrastructură rutieră în acest an, peste 903 milioane de lei.