Alexandru Moldovan
Rezervaţia naturală Lacul Peţea, din staţiunea bihoreană 1 Mai, cunoscută drept ‘lacul cu nuferi termali’, va fi reconstituită în incinta Grădinii Botanice din Jibou, în condiţiile în care în mediul natural lacul este aproape secat şi valoroase specii de plante şi animale, inclusiv nufărul termal, sunt ameninţate cu dispariţia.
Specialiştii Grădinii Botanice Jibou derulează în prezent un proiect de replicare a ecosistemului lacului de la 1 Mai în mediu controlat, în serele grădinii.
“Ce vrem noi să facem este să reconstituim în Grădina Botanică laguna aceea termală de la 1 Mai, pentru că ea este pe cale de dispariţie acolo. Practic, din cauza forajelor nivelul apei termale e foarte scăzut şi în anii trecuţi era aproape dispărută. Asta aduce în pragul dispariţiei trei specii mai deosebite, care se găsesc acolo: nufărul termal – Nymphaea lotus thermalis, o specie de peşte – roşioara lui Racoviţă şi o specie de melc. Noi avem nufărul în colecţia Grădinii Botanice, deci cu acestea ne descurcăm. Ce am dori este să facem un bazin cu apă încălzită, în seră, unde să reconstituim ecosistemul, adică să avem specii cât mai multe de acolo, dacă se poate toate cele trei. Peşte ne-a fost promis de la Galaţi, unde se derulează un program de conservare a lui. Cu melcul stăm mai rău, sincer, pentru că e aproape dispărut. Dar ideea este să conservăm în cadrul grădinii aceste specii ameninţate de la 1 Mai’, a declarat vineri, Cosmin Sicora, directorul Centrului de Cercetări Biologice (CCB) Jibou, în cadrul căruia funcţionează Grădina Botanică.
Potrivit lui Sicora, proiectul vizează atât conservarea speciilor ameninţate cu dispariţia, cât şi conştientizarea publicului vizitator privind importanţa acestora, fiind vorba de specii unice la nivel mondial.
“Cam 50% este făcut proiectul, în sensul că avem bazinul făcut, dar mai avem de lucrat la partea de informaţii pentru public. Vrem să avertizăm asupra pericolului care există şi să facem şi un pic de conştientizare ecologică pentru vizitatori. Sperăm să finalizăm proiectul anul acesta. Important este conştientizarea de către publicul vizitator a faptului că acolo sunt nişte unicate care nu trebuie să se piardă. Practic, speciile respective sunt unice în lume’, a subliniat sursa citată.
În ceea ce priveşte aria protejată de interes comunitar Lacul Peţea, începând cu 2016 se află în custodia asociaţiei Aqua Crisius, în parteneriat cu World Wide Fund, tot în cursul anului trecut fiind aprobat de către Ministerul Mediului şi planul de management al ariei protejate.
“Problema este că în lac nu mai ajunge apă termală. Nufărul se mai găseşte pe râul Peţea, dar roşioara şi melcul au dispărut”, a declarat, Mihai Togor, directorul Aqua Crisius.
Acesta a adăugat că, având la bază şi planul de management, se fac eforturi pentru refacerea ecosistemului şi repopularea lacului cu speciile dispărute.
Potrivit informaţiilor de pe site-ul muzeului Ţării Crişurilor, fost custode al rezervaţiei râului Peţea, ce include şi lacul cu acelaşi nume, zona este singurul loc în lume unde nufărul termal (Nymphaea lotus var. thermalis) vegetează în mod spontan. Botaniştii o consideră rămăşiţă a unei vegetaţii de climă subtropicală din perioada terţiară, care a supravieţuit răcirii climei din timpul glaciaţiunilor cuaternare, datorită apei calde a pârâului şi unui lac cu o suprafaţă redusă. Florile sunt mari, albe, se închid ziua la căldură, iar noaptea se deschid, fenomen caracteristic plantelor acvatice tropicale. Pe vreme ploioasă sau răcoroasă florile rămân deschise tot timpul. Nufărul termal se poate deosebi cu uşurinţă de nufărul alb (Nymphaea alba), comun în toată Europa, care are frunzele cu marginea întreagă, iar florile sunt deschise ziua şi se închid noaptea.
În decursul perioadelor glaciare, nufărul termal a fost însoţit de melcul Melanopsis parreyssi, ale cărui forme fosile se întâlnesc pe o suprafaţă mult mai întinsă decât lacul actual, ceea ce demonstrează o extindere mai mare a acestuia în perioada terţiară. Melanopsis poate fi recunoscut datorită cochiliei sale înguste şi înalte, care prezintă câteva spire şi coaste proeminente. Pe lângă numeroase organisme caracteristice apelor geotermale, aici trăieşte şi o specie endemică de peşte – roşioara lui Racoviţă (Scardinius racovitzai – denumire dată de Müller în onoarea marelui savant Emil Racoviţă).
