Legea care prevede ca 51 la sută din produsele din supermarketuri să fie de producţie autohtonă a intrat, luni, în vigoare.
După şase luni de la publicarea în Monitorul Oficial a aşa-numitei legi a produselor româneşti la raft (legea 150/2016 a comerţului alimentar), dată de la care, în mod teoretic, ar fi trebuit să intre în vigoare şi prevederea potrivit căreia marii retaileri sunt obligaţi să asigure la raft, spre vânzare, produse româneşti din categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie, în proporţie de cel puţin 51 la sută din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare.
Comisia Europeană a găsit “neclarităţi” în Lege
Până la intrarea în vigoare a legii, trebuie adoptate și norme metodologice aprobate de Guvern. Ministrul Agriculturii a declarat însă că Uniunea Europeană a trimis României o avertizare conform căreia țara ar putea risca o ilegalitate dacă adoptă această lege din cauza unor “neclarități”. În cazul acesta, Ministerul trebuie să aleagă dacă renunță la această lege sau dacă mai amână intrarea ei în vigoare. Ministerul Agriculturii nu a venit cu un răspuns clar referitor la aceste sancţiuni şi în ce constau ele însă, la sfârşitul anului trecut, conducerea ministerului spunea că singura soluţie este să ne aliniem directivelor UE.
Produsele UE sunt mai ieftine însă calitatea lasă, în multe cazuri, de dorit
Multe din produsele provenite din UE, pe care le găsim pe rafturile supermarketurilor, au un preţ foarte atractiv însă, desigur, acest preţ vine să acopere o calitate care, în multe cazuri, lasă de dorit. Ouăle poloneze care au invadat rafturile marilor magazine, au fost, nu de puţine ori, surse de îmbolnăviri, sute de mii de ouă fiind retrase de pe rafturi din mai multe oraşe fiind infestate cu salmonella ori având alte probleme. Ouăle nu sunt marcate de cele mai multe ori, un fapt condamnabil şi care nu ne oferă posibilitatea de a şti ce consumăm. Laptele polonez sau cel de provenienţă misterioasă, pe care scrie produs în UE, are un gust care a fost de multe ori criticat de clienţi şi o culoare alb-albăstruie. Iaurturile şi smântânele au un termen de garanţie cu mult peste media firească pe care trebuie să o aibă un astfel de produs, fructele şi legumele nu au gust. Nici la capitolul carne nu stăm prea bine cu ceea ce primim din “UE”, scandalul cărnii congelate, dezgheţate ulterior şi vândute ca proaspătă. Desigur, acest fapt nu scuteşte produsele româneşti de probleme, şi acestea, la rândul lor, fiind găsite deseori destule nereguli. Desigur, mulţi dintre noi ne dorim să consumăm ouă, lapte şi carne provenite din fermele româneşti, a căror sursă şă o cunoaştem cât mai bine, acesta fiind, de altfel, un principiu pe care aproape orice ţară europeană îl urmează.
În capitalism, produsele nu se vând pe criterii naţionale, se vinde ce-i ieftin şi bun !