Primul ghid sintetic al patrimoniului cultural local a fost lansat, zilele trecute, de către Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.
Volumul „Noi despre noi” reuneşte o serie de informaţii despre elementele reprezentative ale patrimoniului cultural sălăjean, de la cel arheologic, la cetăţi şi castele, biserici şi mănăstiri, îndeletniciri de odinioară, obiceiurile de iarnă, legende locale sau personalităţi de seamă ale Sălajului.
Ghidul, primul de acest fel din judeţ, a apărut ca răspuns la o nevoie. „Am constatat că deşi există o producţie importantă de instrumente de promovare a parcursului nostru identitar, nu toate beneficiază de rigoare ştiinţifică. Din păcate se proliferează foarte multe inadvertenţe, greşeli vizavi de ce a insemnat acest parcurs identitar al nostru, aşa că ne-am gândit că suntem instituţia cea mai îndreptăţită să oferim informaţii corecte, sintetice despre ce înseamnă patrimoniul cultural local şi care îi sunt elementele reprezentative, cu ce ieşim noi în lume şi cu ce ne legitimăm în faţa celor care vin să ne cunoască. Am vrut să oferim o bază corectă de informare cu privire la istoria locală”, a precizat Corina Bejinariu, directorul MJAI Zalău.
Aceasta a mai declarat că lucrarea a pornit ca un manual de patrimoniu, în contextul în care colaboratorii instituţiei şi cadrele didactice au cerut informaţii privind istoria acestor meleaguri. Din acest motiv, ghidul a fost structurat în 15 capitole, asemeni unor lecţii pentru elevii de liceu. „Trăim într-o societate globalizată, tinerii noştri pleacă, de foarte multe ori, în alte ţări, se confruntă cu alte paradigme culturale, cu alt stil de viaţă, iar dacă nu le furnizăm niste repere esenţiale pentru identitatea lor, ce vor putea să ducă acolo şi cum vor putea să păstreze aceste lucruri şi cum se vor valida în faţa străinului?”, a subliniat managerul Muzeului.
Tiberiu Marc, preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, a dat asigurări că instituţia pe care o reprezintă va sprijini demersurile de transformare a ghidului într-un manual pentru elevi: „Majoritatea specialiştilor afirmă că există trei funcţii principale ale patrimoniului: socială, educativă şi economică. Dincolo de descoperirea şi păstrarea elementelor de patrimoniu, ele trebuie păstrate şi transmise generaţiilor viitoare. Avem în vedere, printr-o finanţare de la Consiliu Judeţean, trei tipuri de proiecte care să urmărească punerea în valoare a obiectelor de patrimoniu şi realizarea celor trei funcţii. Un proiect prin care să finanţăm transformarea ghidului în manual, pe de-o parte şi să premiem şcoala sau şcolile care îl introduc în curicula lor opţională ar putea fi o idee. Aici pot aplica profesori şi şcoli. Pentru funcţia socială, unde ar putea aplica ONG-uri, inclusiv asociaţii şi centre de promovare, urmărim valoarea socială a elementelor de patrimoniu, iar pentru o a treia categorie, care să valorifice economic patrimoniu, să ne adresăm societăţilor comerciale”.
Multumiri autorilor si coordonatorilor. E nevoie de un tiraj de masă, la preț acceptabil.
nu-i bai sa ne vedem la fitness