Pentru industria judeţului Sălaj, intervalul 2011-2015 nu a fost unul strălucit. O confirmă datele statistice prezentate vineri, 16 decembrie, de către directorul Direcţiei Judeţene de Statistică Sălaj, Elena Mureşan, în cadrul ultimei şedinţe din acest an a Colegiului Prefectural.
Potrivit sursei citate, în 2015, faţă de 2011, producţia industială realizată de către agenţii economici din judeţ a scăzut cu şase procente, ca urmare a declinului înregistrat în anii 2012 şi 2015 şi care nu a putut fi compensat prin creşterile din 2013 şi 2014.
Au făcut notă discordantă firmele din domeniile fabricarea altor produse din minerale nemetalice (+65 la sută), fabricarea de mobilă (+37 la sută) şi fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (+30,1 la sută).
Codaşii regiunii
Reduceri însemnate ale producţiei industriale s-au înregistrat în ceea ce priveşte fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (-59,4 la sută), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite (-47,8 la sută), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii (-16 la sută).
Dintre cele şase judeţe ale Regiunii Nord-Vest, în intervalul amintit, doar Sălajul şi Clujul au fost pe minus la acest capitol.
În schimb, susţine oficialul DJS Sălaj, cifra de afaceri totală a întreprinderilor cu activitate principală de industrie a fost anul trecut mai mare cu 5,1 la sută decât în 2011.
Exporturile, pe plus
Un trend ascendent l-au urmat şi exporturile, care au depăşit 491 milioane de euro, fiind în creştere cu 23,5 procente în comparaţie cu 2011, în timp ce importurile au scăzut cu patru procente.
Secţiunile cu cele mai mari ponderi în volumul total al mărfurilor exportate în periada 2011-2015 au fost „metale comune şi articole din acestea”, „materii textile şi articole din acestea” şi „mărfuri şi produse diverse”. În ceea ce priveşte ţările partenere situate pe primele locuri în derularea exporturilor din anul 2015, acestea au fost Italia, Germania şi Statele Unite.
Pe minus s-au dovedit a fi şi investiţiile nete, care, potrivit directorului Statisticii sălăjene, au scăzut cu 4,3 procente în intervalul de timp analizat.
Tot mai multe locuinţe
Fondul de locuinţe la finele anului trecut totaliza 102.639 de astfel de spaţii, creşterea numărului acestora fiind relativ constantă în fiecare din anii amintiţi. „Creşterea numărului de locuinţe în perioada 2011-2015 s-a reflectat atât în majorarea numărului de camere de locuit cu 5.573 (+2,2 la sută) în anul 2015 faţă de anul 2011, cât şi a suprafeţei locuibile cu 107.442 mp (+2,4 la sută)”, a precizat Elena Mureşan.
Datele statistice prezentate în cadrul Colegiului Prefectural indică faptul că la sfârşitul anului trecut, populaţia activă civilă cuprinde 103.500 de persoane, cu 1,4 procente mai puţin decât în 2011 şi în scădere cu 2,8 la sută faţă de anul precedent. Sălajul avea, în schimb, mai mulţi salariaţi. Astfel, susţine sursa citată, efectivul de salariaţi a crescut în decursul a patru ani cu 4.700 de persoane, ajungând, la final de 2015, la 47.500 de angajaţi. Această creştere plasează Sălajul pe locul penultim în clasamentul pe regiune.
Salariile s-au majorat, dar au rămas sub media naţională
Despre câştigul salarial mediu brut lunar pe judeţ, directorul DJS Sălaj menţionează că acest indicator a ajuns, anul trecut, la 2.040 lei/persoană, fiind mai mare cu 32,4 la sută decât cel din 2011. În schimb, a fost mai mic faţă de cel înregistrat pe total ţară, cu 20,2 la sută. „Câştigurile salariale medii brute şi nete au înregistrat creşteri în toate judeţele din regiunea de Nord-Vest, cea mai mare creştere fiind înregistrată în judeţul Cluj (+37,3 la sută respectiv +38 la sută), iar cea mai mică în judeţul Bihor (+29,3 la sută, respectiv +28,5 la sută). În judeţul Sălaj, câştigul salarial mediu brut a crescut cu 32,4 la sută, iar câştigul salarial mediu net cu 31,5 la sută”, a punctat oficialul sălăjean.
La capitolul şomeri, judeţul nostru figura în statisticile aferente anului trecut cu 5.589 de persoane, cu 1.220 mai puţin decât cu patru ani înainte şi cu 646 mai puţin decât în 2014. „La 31 decembrie 2015, rata şomajului înregistrat a fost de 5,4 la sută în raport cu populaţia activă civilă, în scădere cu 1,1 puncte procentuale faţă de rata şomajului înregistrat la sfârşitul anului 2011 şi cu 0,5 puncte procentuale faţă de anul precedent”, subliniază sursa citată.
Soluţia propusă de prefectul Niţu: fondurile europene
Constatând că evoluţia economiei sălăjene în intervalul 2011-2015 nu a fost „prea grozavă”, prefectul Marin Niţu a subliniat că „planurile de dezvoltare ale judeţului trebuie să ţină cont de indicatorii prezentaţi. Suntem, vrem, nu vrem, la coadă în Regiunea Nord-Vest. Ne lăudăm cu aspecte minore, dar gradul de sărăcie al judeţului se vede. Având resurse limitate, accesarea de fonduri europene este singura care poate să schimbe faţa judeţului. Dacă nu se realizează acest lucru, nu văd perspective prea grozave pentru viitor”.
Reprezentantul Guvernului în teritoriu a atras atenţia asupra efectelor negative pe care le implică salariile mici: „Suntem deficitari la capitolul locuri de muncă bine plătite. Acest lucru ar trebuie să fie un semn de exclamare agenţii economici sălăjeni, care trebuie să înţeleagă că dacă îşi doresc angajaţi calificaţi, trevuie să ofere salarii pe măsură. Altfel să nu ne mai mirăm că lucrătorii buni părăsesc judeţul pentru a munci pe bani mai mulţi”.
