În seria „Satele sălăjene şi poveştile lor”, o analiză antropologică datorată Cameliei Burghele, de la Muzeul Judeţean şi Istorie şi Artă al Judeţului Sălaj, au apărut, în aceste zile, încă patru volume. Cărțile fac parte dintr-un proiect editorial mai vechi, în care au văzut lumina tiparului și primele patru volume, grație colaborării între Editura Caiete Silvane din Zalău și Editura Etnologică din București, sprijinit financiar de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj (CCAJ) și de compania TenarisSilcotub.
Este vorba despre „Manipularea Destinului. În numele magiei terapeutice: vechi credințe din Sălaj”, „De la sănătate la boală şi înapoi. Descântec, rugăciune şi leac în satul sălăjean”, „Satul timpului, timpul satului. Modele sălăjene de construire a identităţii locale” şi „Poveşti şi povestitori. Ferestre deschise către memoria satului sălăjean”.
„Cele patru volume proaspăt apărute continuă studiul satelor sălăjene și a culturii tradiționale cu specificitatea sa locală, focalizându-se de această dată pe perspectivele magico-rituale de raportare a omului la divin (cu susținerea unor scenarii concrete, din teren: descântece terapeutice, credințe magico-rituale, leacuri vechi), dar și pe mecanismele de construire a identității locale (de asemenea, cu studii de caz aplicate pe comunități sălăjene)”, se arată într-un comunicat de presă al CCAJ Sălaj.
Ultimul volum amintit oferă o deschidere de antropologie vizuală, prin atașarea unui album cu fotografii reprezentative din satele Sălajului.
Profesorul Ioan Taloș de la Universitatea din Köln consideră demersul Cameliei Burghele drept unul valoros și lăudabil: „Spre deosebire de alți folclorști sălăjeni (Leontin Ghergariu, Dumitru Pop, Augustin Mocanu, Pamfil și Maria Bilțiu, Grigorie și Maria Croitoru, Ștefan Goanță, Ion Mureșan, Ion Pițoiu, Patriciu Știrbu și mulți alții), care au depus eforturi pentru culegerea unor texte de folclor literar, mai ales poetic, Camelia Burghele cercetează terenul din perspectiva mentalităților, a comportamentelor omului în diferite împrejurări ale vieții, a vârstelor și ocupațiilor, a trecutului, prezentului și viitorului, a identității naționale, a femeii și a bărbatului, a bucuriei și tristeții omului de azi, oferindu-ne pasionante povești trăite. O văd pe autoare cercetând ziua terenul, iar seara, în laborator, stând de vorbă, prin intermediul cărților lor, cu Ion Șeuleanu, Ion Cuceu, Antoaneta Olteanu, Mihai Pop, Martine Segalen, Marc Augé, Bronislaw Malinowski, Pierre Bourdieu și mulți alții, cu care poartă discuții, le pune întrebări și își confruntă rezultatele și opiniile. Textele Cameliei Burghele dovedesc bucuria și entuziasmul de a fi etnograf în România secolului al XXI-lea și încadrează Sălajul în cultura națională și internațională”.