După ouăle sinistre, polonezii ne trimit pe masă pizza cu piele de porc şi 15 E-uri

Analizele  efectuate de specialiştii Asociaţiei Pro Consumatori (APC) au avut în vedere, zilele trecute,  un alt sortiment de produse existente, din păcate din belşug pe rafturile marilor magazine sălăjene. Este vorba de celebra pizza, însă discutăm de această dată de cea mai puţin gustoasă şi, în acelaşi timp, şi cea mai dăunătoare sănătăţii dintre toate variantele acestui produs, pe care cei mai mulţi dintre noi îl apreciem şi ni-l dorim deseori pe masă.

După scandalul ouălor poloneze care au invadat piaţa românească în ultimele luni, implicit şi două mari supermarketuri aparţinând aceluiaşi concern german prezent şi în Zalău, ouă care nu doar că au o calitate îndoielnică dar care, în unele judeţe, au fost la un pas să bage consumatorii în spital, un nou aliment a intrat în colimatorul specialiştilor APC:  pizza congelată. Prima neregulă descoperită la aproape toate dintre sortimentele de pizza congelată analizate, se referă la faptul că pe ambalaj nu se menționează tipul de făină folosită la realizarea blatului. 84 la sută dintre sortimentele de pizza analizate conțin aditivi alimentari, adică E-uri, până la 15 aditivi. 81 la sută dintre sortimentele de pizza analizate sunt importate din țări ca Germania, Franța și Polonia – ultima ţară fiind responsabilă, aşa cum spuneam,  şi pentru ouăle, poate cele mai slabe calitativ din câte există pe piaţa românească la ora actuală, asta în timp ce fermierii români plâng pe la porţile autorităţilor că produsele lor sunt refuzate de comercianţi.

Revenind la pizza congelată, specialiştii de la APC discută despre o adevărată bombă calorică, plină de sare, apoasă şi lipsită de gust, cu toppinguri realizate din alte alimente sau cărnuri procesate mecanic şi pline de aditivi, sare şi coloranţi. 63 la sută dintre sortimentele de pizza analizate conțin nitrit de sodium, un compus care odată intrat în contact cu orice proteină, se transformă în nitrosamine, o substanţă care favorizează apariţia mai multor tipuri de cancer. O porție de pizza de acest tip (nu discutăm de pizza pe car eo servim în restaurantele care îşi respectă clienţii sau despre cea făcută în casă), adică 150 de grame, conține până la 2,3 grame de sare, o cantitate uriaşă chiar şi pentru cel mai sănătos organism. 19 la sută dintre sortimentele de pizza analizate contin aromă de fum în timp ce 13 la sută dintre sortimentele de pizza analizate conţin glutamat monosodic.

Habar nu avem ce se ascunde în cutii

Dacă doriţi să ştiţi exact din ce e făcut blatul ori toppingul, aveţi ocazia să aflaţi doar la 19 la sută din sortimentele de pizza congelată existente pe piaţă; la restul, aflaţi când o gustaţi sau, după caz, când încep problemele de sănătate. Valoarea energetică ce se obține prin metabolizarea unei  pizza congelate şi introduse ulterior în cuptorul de acasă, variază între 633 kilo -calorii (kcal) și 1.037 kcal. Conform datelor furnizate de Societatea de Nutriție din România, un copil cu vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani are nevoie zilnic de 2.490 kcal.

În situația în care ar consuma o pizza ar asimila aproape jumătate din necesarul de energie pentru o zi, fapt ce poate duce la depășirea cu mult a necesarului de calorii pentru o zi, având în vedere și aportul energetic de la celelalte mese din timpul zilei. În felul acesta se explică statistica îngrijorătoare cu privire la valoarea ridicată a colesterolului în randul copiilor, astfel 1 din 25 de copii din România au colesterolul ridicat, faţă de media europeană unde numai 1 din 200 de copii au valoarea colesterolului ridicat.Totodată, în România, unul din doi copii are probleme cu greutatea, fiind supraponderal sau obez, principala cauză fiind alimentaţia nesănătoasă. Conținutul de carbohidrați per pizza variază între 43 grame și 112,2 grame, în timp ce cantitatea de zahăr adăugat variază între 12,07 și 22,44 grame.

Conținutul de sare per 100 grame produs din produsele analizate variază între 0,86 grame și 1,33 grame. O porție de pizza, adică 150 de grame, conține până la 2,3 grame de sare. Greutatea netă a unei pizza variază între 300 grame și 440 grame. Deci, dacă consumăm o pizza putem asimila între 3,35 și 5,85 grame sare. Persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare și au un risc crescut de hipertensiune arterială, probleme renale, retenţie de apă, stare de rău.

Consumul excesiv de sare a mai fost pus în legatură și cu alte afecțiuni cum ar fi  insuficiență cardiacă, hipertrofia ventriculară stângă, afecțiuni ale rinichilor și litiază renală, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoză etc. Întâlnim, ascunse în ingredientze, substanţe precum carmin – extras dintr-o specie de  gândaci, sorbat de potasiu, monoglutaman, polifosfaţi, acid ascorbic şi alte substanţe ori aditivi vin să completeze o listă a unor ingreiente care ne pot  ridica serioase probleme de sănătate.

 Gust apos, aspect deplorabil, aport caloric uriaş

Prof. Univ. Dr. Ion Schileru specialist în cadrul APC trage un semnal de alarmă în privinţa acestui produs care dezamăgeşte nu doar prin gust şi calităţi nutriţionale, ci ne ameninţă în mod grav sănătatea: „În contrast cu publicitarea susținută făcută pizzei în mijloacele de comunicare în masă și pe alte căi, cercetări serioase, repetate periodic, rămân la concluzia că pizza – unul din cele mai populare alimente nu este sănătos: făina albă din blat, brânza, khetchup-ul, mezelurile, tomatele (obținute prin agricultură hidroponică etc.), margarina și alte componente sunt dăunătoare pentru buna funcționare a organismului, pizza rămânând o combinație de carbohidrați și de grăsimi procesate. Publicitatea excesivă şi mincinoasă a acestui produs nu face decât să sporească numărul suferinzilor: hipertensivi, diabetici, obezi. Dacă mai considerăm unele aspecte frecvente în activitatea unui restaurant, avem motive să dăm dreptate celor aflați în tabăra criticilor pizzei. Blatul pizzei de restaurant sau al celei cumpărate de la supermarket este realizat din făină albă (care are un comportament mai bun la prelucrare, dar este mult mai săracă și foarte dăunătoare pentru sănătate). Blatul pizzei de restaurant rareori se prepară în local, cel mai adesea se cumpără din comerț, la restaurant realizându-se doar toppingul și coacerea.

Ingredientele de toping ale pizzei cumpărate sau consumate la restaurant sunt alese după principiul economicității, care presupune concluzii îngrijorătoare pentru consumator”, spune reputatul profesor. Rămâne la simpla noastră alegere, până la urmă, dacă încurajăm în continuare importul unor astfel de nenorociri alimentare. Putem sancţiona atât retailerii cât şi exportatorii, prin refuzul de a le cumpăra altora gunoaiele şi produsele de o calitate îndoielnică, de cele mai multe ori pline de aditivi, ingrediente care lasă de dorit şi nu în ultimul rând un gust pe măsura a ceea ce poate reprezenta de fapt un astfel de produs ultra-procesat şi ulterior congelat.

Reclamele atractive, ambalajele cu fotografii care nu au nici cea mai mică legătură cu ceea ce se află în interiorul lor, comoditatea şi preţul scăzut al acestor produse trebuie să reprezinte tot atâtea semnale de alarmă pentru consumatori, care pot opta, în caz de… poftă majoră, pentru o pizza făcută rapid şi extrem de uşor în casă, sau, dacă nu avem răbdare şi timp, pentru un preparat făcut într-o pizzerie despre care ştim că prepară în bucătăria proprie atât blatul cât şi toppingul, şi nu le scot din congelator servindu-le apoi la preţ de “pizza pe vatră”.