Când dragostea pentru culori învinge

Inevitabilul s-a produs în această vară la clubul de fotbal Universitatea, iar „şepcile roşii” s-au văzut nevoite să o ia, oarecum, de la început, adică din Liga a IV-a. Una dintre cele mai vechi echipe din fotbalul românesc, cu o tradiţie impresionantă, dar şi una dintre cele mai iubite, evoluează acum în campionatul judeţean. Despre „U” Cluj s-ar putea vorbi zile întregi, istoria acestui club fiind cât se poate de vastă. S-au întâmplat foarte multe lucruri frumoase din anul înfiinţării – 1919. În septembrie 2019 se vor împlini 100 de ani de la înfiinţare, un secol de istorie, care început să fie scris de Societatea Sportivă a Studenţilor Universitari, în frunte cu regretatul Iuliu Haţieganu, al cărui nume îl poartă astăzi Parcul Sportiv de lângă Sala Sporturilor „Horia Demian”.

Deşi nu a avut performanţe notabile, Universitatea a evoluat foarte mulţi ani pe prima scenă a fotbalului românesc, a ajuns chiar şi în cupele europene. Apogeul a fost atins la finalul sezonului ’64 – ’65, când „U” a câştigat Cupa României, învingând cu 2 – 1 Dinamo Piteşti.
„U” au promovat mulţi jucători de-a lungul anilor, cel mai cunoscut fiind Ioan Ovidiu Sabău, care s-a întors în această vară la club, în calitate de manager general, din dragoste, din pasiune, dar mai ales din dorinţa de a ajuta clubul acum, când nu travereasă o perioadă prea bună.
„U” Cluj a intrat în faliment, iar numele, culorile şi palmaresul au fost cedate de către primărie unui club nou-înfiinţat, care a început campionatul în Liga a IV-a.
Dragostea pentru culori rămâne, însă, la fel de mare. O serie de partide din Liga I nu au asistenţă atât de mare cum au avut „alb-negrii” la meciul pe care l-au susţinut luna trecută, în deplasarea de la Gilău. Universitatea a luat-o de la zero, iar când se scrie o astfel de pagină în istoria unui club, suporterii nu mai sunt la fel de loiali echipei respective. La „U”, însă, iubirea, a rămas la fel de profundă din partea suporterilor.
Universitatea e în Liga a IV-a, dar peste 1500 de suporteri au cântat în meciul de la Gilău cunoscutul imn „Slavă ţie, studenţie”, după 43 de ani din momentul în care un grup inimos a adaptat Simfonia a 9-a de Beethoven pentru a compune, poate cel mai frumos cântec din fotbalul românesc. Suporterii mai vechi spun, însă, că adevăratul imn e cel din 1943, scris la Sibiu, unde echipa s-a refugiat în timpul Dictatului de la Viena pentru a continua să joace în campionatul României.
S-au schimbat multe într-un secol, jucători, antrenori, conducători, chiar şi stadionul, dar moştenirea a fost transmisă peste generaţii. „U” a pornit acum la un nou drum, după cum spun şi versurile din ’43, „Cu sufletu-nfrăţit/La luptă cu un singur gând/Haide”U”! Haide „U”! Haide „U”! Eşti simbolul tinereţii studenţeşti/Eşti mândria unor inimi româneşti”.