Zvonoteca

# Ne-am bucurat de pomană de hotărârea de Consiliu Local cum că reclamele, afişele şi tot ce ţine de bannere şi publicitate vor intra, în Zalău, sub un regim strict de verificare şi mai ales de autorizare. Ete, na! La Zalău, orice minune ţine trei zile, de la curăţenie şi până a asfaltul proaspăt turnat. Urcau un ditamai bannerul, miercuri dimineaţa, nişte flăcăi, încercând să-l cocoaţe – unde credeţi – pe bătrânul şi cocoşatul magazin Silvania, că vorba aia, toate gunoaiele şi cârpele murdare pe el s-au adunat. Astfel încât zălăuanii se pot mândri, începând de ieri, cu o altă hidoşenie de reclamă de vreo 15 metri pe alţi cinci, care ne va strica, o dată în plus, kilometrul zero al oraşului, oricum stricat de monstrul hidos de sticlă şi fier al Finanţelor (categoric, cea mai urâtă clădire din Transilvania!) şi de alte atrocităţi urbanistice gândite cu fundul şi puse în aplicare tot cu el. Vai şi-amar!

# Bate vântul prin Biblioteca judeţeană. Atâta spaţiu, frumos amenajat ce-i drept, însă neocupat, nevizitat, ne…nimic. Cel puţi nu la capacitate şi nu atât cât ar trebui să fie. Că ăştia mici nu mai citesc cum citeam noi, ăştia bătrâni acum, e un adevăr; însă cum, şi ce să facem ca el să nu mai triumfe? Dacă ne-am apuca şi am face şi o variantă virtuală a bibliotecii, să scanăm documente, poate chiar cărţi valoroase, ori să organizăm nişte activităţi care să resusciteze, la propriu, dorinţa tinerilor de a merge la bibliotecă, am reuşi să mai salvăm ceva? Capra cu Trei Iezi şi desenele pe asfalt se pare că nu au putut să aducă un suflu nou dorinţei celor mici de a vizita Biblioteca. Poate că trebuie regândit, reorganizat şi refăcute listele de activităţi, păcat de spaţiul pe care îl avem şi pentru care oficialităţile sălăjene s-au luptat să-l pună pe picioare. N-a zis-o nimeni cu răutate, e doar o sugestie, ca multe altele neluate în seamă.