Strategia de dezvoltare a judeţului, pentru perioada 2015-2020, a fost adoptată

Alexandru Moldovan

Strategia de dezvoltare a judeţului pentru perioada 2015-2020, document-cadru care are rolul de a asigura o dezvoltare economico-socială echilibrată a unităţii administrativ-teritoriale, fundamentând accesul la fonduri europene, surse de finanţare interne publice şi private, a fost adoptată luni, în şedinţa Consiliului Judeţean, cu votul majoritar al consilierilor.
Potrivit acestui document, obiectiv general pentru ciclul de programare 2014-2020 este creşterea durabilă a calităţii vieţii locuitorilor judeţului Sălaj, prin îmbunătăţirea conectivităţii acestuia, furnizarea de servicii publice de calitate, reducerea diferenţelor de dezvoltare între mediul urban şi rural, oportunităţi sporite de ocupare în domenii cu valoare adăugată ridicată (industria metalurgică şi a produselor din metal, a cauciucului, a mobilei, a materialelor de construcţii, bio agro-food, turism) şi incluziunea socială a categoriilor defavorizate.
„Pe termen lung, Sălajul va fi, la orizontul anului 2030, un judeţ conectat la reţeaua majoră de transport din Europa Centrală, mai atractiv pentru investitori, antreprenori şi turişti, care va oferi cetăţenilor săi o calitate a vieţii îmbunătăţită, prin accesul nediscriminator la ocupare şi servicii publice de calitate, beneficiind de o administraţie eficientă şi proactivă şi respectând principiile dezvoltării durabile”, se arată în strategia adoptată luni.
Printre problemele semnalate de autorii acestei strategii se numără: accesibilitate redusă a judeţului la principalii poli urbani şi la coridoarele de transport din regiune şi existenţa unor areale rurale relativ izolate, accesul deficitar al populaţiei, cu precădere a celei rurale, la infrastructura tehnico-edilitară, starea avansată de degradare a unor obiective de patrimoniu cultural construit din judeţ, existenţa unor comunităţi dezavantajate şi marginalizate, mai ales în mediul rural, şi capacitatea insuficientă a serviciilor sociale furnizate din judeţ prin raportare la nevoilor beneficiarilor, existenţa unor zone din judeţ care sunt expuse riscului potenţial semnificativ la inundaţii, nivelul redus al PIB/locuitor şi ponderea ridicată a activităţilor economice cu valoare adăugată redusă, ponderea ridicată a populaţiei rurale ocupată informal în agricultura de subzistenţă, veniturile proprii reduse ale autorităţilor publice locale din judeţ, competitivitatea redusă a sectorului agricol judeţean.
De cealaltă parte, avantajele Sălajului sunt: apropierea judeţului faţă de graniţa de vest a României, potenţialul ridicat al judeţului pentru agricultura bio şi tradiţională, resursele turistice naturale şi antropice diversificate, dintre care unele unice în context regional, existenţa unor aglomerări industriale competitive, cu potenţial de specializare inteligentă, interesul ridicat al actorilor socio-economici locali pentru atragerea de finanţări externe.
Strategia enumeră şi o serie de proiecte strategice ce pot fi implementate, prin atragerea de finanţări europene, de către autorităţile publice locale şi judeţene, dar şi entităţile private, unităţi de cult sau ONG-uri. Valoarea maximă estimată pentru aceste proiecte este de circa 1.364 milioane de euro.