Doi tineri întreprinzători vor să cucerească piaţa cidrului din România cu băutura produsă la Zimbor

Doi vechi prieteni au demarat, anul trecut, în localitatea sălăjeană Zimbor, o afacere inedită pentru România: o fabrică de cidru. Investiţia, în valoare 140.000 de euro, a fost acoperită integral din resursele proprii.

După mai mulţi ani petrecuţi în Anglia şi Franţa, sălăjeanul Sergiu Mureşan (35 de ani) şi clujeanul Daniel Crişan (36 de ani) au revenit în ţară, unde au decis să îşi înceapă propria afacere. Au optat pentru producţia de cidru, o băutură cu veche tradiţie în alte ţări şi pe care o apreciau pentru gustul şi aroma ei inconfundabile.

„Când am revenit în România, acum doi ani, am realizat amândoi că ne lipseşte acest produs pe care îl apreciat pentru că este natural, sănătos, dar şi gustos. Cidrul este o băutură care se poate consuma în diferite circumstanţe, se combină cu multe feluri de mâncare, poate să fie mai dulce sau mai sec, plat sau carbonatat; variantele sunt nenumarate”, ne-a declarat Sergiu Mureşan. După încă un an, la Zimbor, cei doi asociaţi au pus bazele companiei „Transylvania Brew”, hotărâţi să producă un cidru artizanal, natural, respectând cu stricteţe reţeta originală şi fără a adăuga glucoză, conservanţi ori coloranţi, aşa cum se obişnuieşte în cazul cidrului industrial.

Produs din suc de mere în concentraţie de 100 la sută

Sergiu Mureşan susţine că nu au mizat pe cidru pentru îmbogăţire şi nici nu au speculat. Studiul de piaţă pe care l-au făcut pentru produs a evidenţiat că 90 la sută dintre cei chestionaţi nu aveau habar ce este cidrul. Acest lucru nu i-a descurajat, ba chiar i-a determinat să nu facă rabat de la calitate. Nu i-au descurajat nici piedicile birocratice de care s-au lovit la început şi din cauza cărora au pierdut un an întreg de la înfiinţarea firmei, până la obţinerea tuturor autorizaţiilor. „Autorităţile sunt complet nepregătite, şi mă refer aici la instituţiile care se ocupă direct de produsele din alcool. Legea română în materie de cidru este un copy/paste dintr-o lege a cidrului din Franţa şi care nu mai este de actualitate”, se plânge întreprinzătorul sălăjean.

Despre „Harvester”, produsul care iese pe poarta fabricii din Zimbor, antreprenorul spune că este un cidru adevărat, realizat din suc de mere în concentraţie de 100 la sută. Spre comparaţie, produsul industrial conţine un procent de mere este de doar 20-25 la sută, la care se adaugă glucoză, coloranţi, conservanţi.

Merele folosite sunt aduse din Polonia, întrucât soiurile de fructe din România nu sunt adaptate pentru cidru. „Băutura necesită 40 la sută mere acide/amărui, pe când cele prezente în livezile din ţara noastră sunt mere dulci, de masă”, explică Sergiu Mureşan. Cu toate acestea, pentru viitorul apropiat, cei doi antreprenori iau în calcul modernizarea şi extinderea liniei de producţie, demers care va permite şi utilizarea merelor de producţie locală. Astfel, fermierii din zonă vor avea unde să îşi valorifice recolta, care ajungea, de cele mai multe ori, hrană pentru animale.

Vor să-şi extindă afacerea

„Odată merele alese si procesate, sucul obţinut se fermentează la o anumită temperatură pentru a controla consumul zahărului prezent în mod natural în măr. După fermentare, cidrul Harvester este păstrat la maturare pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi trei luni. Un cidru industrial va fi îmbuteliat chiar după fermetare, care de altfel este accelerată pentru a permite un termen de producţie mai scurt. În cazul băuturii noastre, fermentarea durează trei-patru săptămâni. Ultima etapă este îmbutelierea, moment în care cidrul este îmbunătăţit cu dioxid de carbon, pentru a obţine acel gust carbonatat”, explică Sergiu Mureşan.

„Transylvania Brew” are un volum lunar de producţie cuprins între 5.000 şi 8.000 de sticle. Produsul este comercializat în mai multe locari din Cluj-Napoca, Baia Mare şi Bucureşti, însă în perioada următoare, cidrul de Zimbor va putea fi achiziţionat şi în alte oraşe din ţară, dar şi online, de pe site-ul companiei.

Referindu-se la planurile de viitor, antreprenorul precizează că acestea vizează modernizarea liniei de producţie, prin care va fi mărită capacitatea de producţie, iar linia de îmbuteliere va fi automatizată. În plus, cei doi investitori iau în calcul semnarea unor colaborări cu Facultatea de Agronomie din Cluj-Napoca, pentru a aduce studenţi în practică la Zimbor.