Reînvierea unei tradiții: Danțul la șură

Prof. Mirel Matyas

În ultimul timp, tot mai multe evenimente etnografice au avut loc în județul Sălaj, fie în organizarea unor instituții culturale, fie venite din inițiativa unor iubitori ai tradițiilor populare autentice. Un astfel de eveniment, a avut loc duminică, 4 septembrie 2016, în localitatea Sîg. Este vorba despre punerea în scenă a ”danțului la șură” – eveniment socio-cultural important pe vremea bunicilor noștri.
Inițiativa i-a aparținut doamnei Oana Maria Rîndunica, consilier local. Referindu-se la eveniment, inițiatoarea și organizatoarea acestuia a declarat încă de la început: ”Cu gândul la părinții și bunicii noștri care nu prea au motive de veselie, m-am gândit că se vor bucura retrăindu-și o duminică din tinerețea lor. Am încercat cât de mult am putut ca duminica asta să devină ca o călătorie în trecut pentru ei, iar noi să vedem cum erau ei în anii tinereții și ce știau să facă.”
Ideea în sine era una simplă, dar poate tocmai datorită simplității acesteia, nimeni nu s-a gândit la ea. Pentru punerea în practică era nevoie de o șură, acesta a fost identificată ca fiind șura lui Ioanea Țitreanului, care acum aparține familiei Borlea. Șura a fost gătită pe măsură: pereții tapetați cu țoale decorate cu motive florale și geometrice, specifice zonei; deasupra porților larg deschise ale șurii a fost prinsă în cui o farfurie ce avea desenată o cruce, ornată cu o ștergură. Chiar și mașina de balotat paie, scoasă în curte, a reușit să creeze un cadru ca pe vremuri.
Chiar dacă evenimentul de la Sîg a fost la concurență cu alte evenimente culturale desfășurate în localitățile sălăjene, au trecut pragul curții și șurii aproximativ 150 de persoane. Printre ele, în calitate de invitați au fost prezenți primarul municipilui Zalău, Ionel Ciunt împreună cu soția sa, dar și viceprimarul comunei Sîg, Molnar Victor. Cu toții, au avut parte de un spectacol pe cinste, șura și curtea s-a umplut de dansatori îmbrăcați în superbe costume populare.
La reușita evenimentului și-au dat concursul grupul de femei din Marin, însoțite de tânăra Patricia Toma și de mama acesteia. Acestea au asigurat ”fondul sonor” al evenimentului, descântecele lor, mereu pe fază la fiecare moment important al evenimentului, fiind îndelung aplaudate de cei prezenți. ”Danțul” a fost deschis de trei perechi, de vârste diferite: Mia Țîrlea și Adrian Țap – perechea în care fata avea pe cap ”muruna cu prime”, iar băiatul ”clop cu stoli”, Diana și Gabriel Bodea, respectiv cu o generație mai în vârstă Aurica și Dan Borz. Au fost acompaniați de către ”ceterașii” Petrișor Tambii la taragot, Mitică a Ghiobului la dobă, Ionică Rad la vioară cu goarnă, Bogdan Cadar la saxofon și Blaga Vlad la vioară.
Un grup de fete, eleve la școala gimnazială din localitate sau la liceu, au interpretat un dans specific zonei, ”muiereasca”, iar un grup din localitatea Peceiu, coordonat de profesoara Florica Chiș, directoarea școlii gimnaziale din Bănișor, au pus în scenă o ”habă”. Desigur, nu au lipsit mesele încărcate cu bucate tradiționale, farfuriile cu sarmale și cănile pline cu pălincă și vin.
La finalul evenimentului, Oana Maria Rîndunică a declarat: ”Evenimentele care se fac, în general, sunt pentru copii și tineri. Însă cu acest eveniment am reușit să implic toate vârstele. Am făcut ca vârstnicii să retrăiască anii tinereții lor, tinerii și copiii să vadă cum se distrau părinții și bunicii lor. Am reușit să fac destul de multe persoane să scoată din lada veche, portul lor drag. Au fost și momente emoționante. Două bătrânici din Sîg vroiau să se alăture grupului de descântătoare din Marin. Vedeam în ochii lor cum își retrăiesc tinerețea. A fost extraordinar!”
Reușita evenimentului poate reprezenta garanția că și în viitor, astfel de manifestări cu specific etnografic vor mai avea loc.

2 Thoughts to “Reînvierea unei tradiții: Danțul la șură”

  1. peceiu

    ba professor prost pozele sunt cu peceieni si nu ai scris nimic in articol despre iei.
    ESTI PANPALAU

  2. Anonim

    Frumos comentariu, la adresa unui profesor care, poate e singurul cu drag de evenimente etnografice. Nu este pampalau Si de fapt a amintit, chiar frumos despre habar de la Peceiu, însă articolul a fost scurtat în momentul publicării de redacție, din greșeală sau din neatenție!

Leave a Comment