Amestecand cu reductoare melcate

Nicio bucatarie nu este completa fara un mixer, acel dispozitiv care automeaza amestecarea, batutul si multe alte operatiuni repetitive necesare pentru prepararea mancarii. Aceste aparate folosesc doua palete care sunt rotite la diferite viteze prin intermediul la reductoare melcate, pentru amestecarea omogena a ingredientelor necesarea pregatirii mancarurilor noastre preferate, de la salata de vinete pana la cremele folosite la torturi.

Exista, insa, o multitudine de versiuni ale mixerelor de la cele de mana si blenderele pe care le intalnim in toate bucatariile pana la mixerele industriale, de mari dimensiuni, intalnite in fabrici si in unitatile alimentare mari.

Acestea din urma sunt specializate in functie de tipul de operatie pe care il executa si de materialul amestecat. Nu toate mixere industriale sunt folosite la amestecarea ingredientelor pentru mancare, dimpotriva ele sunt utilizate si in domeniul chimic, farmaceutic, al maselor plastice, etc.

Paletele sau lamele mixerului amesteca ingredientele dorite pana la obtinerea unei substante omogene, dar pot fi folosite si pentru emulsificare, reducerea marimii particulelor sau pentru produsele cu vascozitate ridicata.

Ca orice dispozitiv care foloseste miscare de rotatie si mixerele, indiferent de dimensiuni si tipul de operatie pe care il executa, folosesc un motor electric pentru a pune in miscare paletele. Mixerele nu au fost intotdeauna atat de eficient precum sunt astazi, ele initial erau dispozitive mecanice care au aparut la jumatatea secolului al XIX-lea. Deoarece in aceeasi perioada fost inventat si motorul electric, nu a durat mult pana cand cineva si-a dat seama ca cele doua dispozitive pot fi folosite impreuna pentru rezultate mult mai bune. Insa, desi mixerele necesita o viteza destul de mare de rotatie, viteza dezvoltata de motoarele electrice era mult prea mare. In general, un motor electric roteste axul prin intermediul caruia livreaza lucrul mecanic, cu o viteza mult prea mare pentru majoritatea dispozitivelor: 3000 rpm, 1500 rpm, 1000 rpm sau 750 rpm. Va puteti imagina ca daca paletele s-ar roti cu o astfel de viteza, acestea nu ar mai fi la fel de eficiente, ca sa nu mai vorbim de faptul ca intreg mecanismul s-ar deteriora mult mai repede. De aceea este nevoie de montarea unui angrenaj reductor.

Rolul acestora este de a micsora viteza livrata de motor, marind in acelasi timp si cuplul sau forta de rotatie a motorului. Astfel, in functie de tipurile de reductoare folosite se pot obtine reductii de viteza intre 1,5 ori si pana la mii de ori. Aditional, angrenajele reductoare permit si controlul exact al vitezei paletelor mixelelor.

Un tip foarte intalnit si recunoscut pentru eficienta sa este reductorul melcat, un dispozitiv existent inca din antichitate cu are o constructie relativ simpla comparativ cu ceea ce poate realiza. Aceste reductoare melcate constau intr-un surub numit melc care intra in contact cu o roata cilindrica care are dinti curbati si dispusi in unghi. Prin rotirea melcului, lama spiralata a acestuia pune in miscare roata, modificand pe de o parte miscare rotationala cu 90 de grade, iar pe de alta reducand viteza rotatiilor motorului si crescand in acelasi timp forta de rotatie (cuplul) a acestuia. Reducerea este direct proportionala cu diametrul rotii, astfel, la o roata de dimensiuni mari mari viteza cu care vor fi rotite paletele mixerului va fi mai mica decat atunci cand este folosita o roata cu diametru mic. Deoarece „natura nimic nu se pierde, totul se transforma” viteza „pierduta” este de fapt transformata in cuplu sau forta de rotatie, deci cu cat viteza finala (dupa aplicarea reductorului) este mai mica, cu atat forta paletelor va fi mai mare, ceea ce este ideal pentru materialele cu vascozitate ridicata.

Spre deosebire de alte tipuri de reductoare, reductoarele melcate pot reduce numarul turatiilor motoarelor electrice de la 1,5 ori pana la mii de ori, lucru posibil la alte tipuri de angrenaje doar prin folosirea reductiilor multiple.

Reductoarele melcate mai prezinta un avantaj foarte util: auto-blocarea. Este aproape imposibila inversarea directiei de functionare in cazul reductoarelor melcate datorita fortei de frecare care are loc intre roata dintata si melc.

Cu alte cuvinte, desi melcul poate pune in miscare roata dintata, aceasta nu va putea pune niciodata in miscare melcul, indiferent cata forta ii este aplicata. Altor tipuri de angrenaje, daca le este aplicata o forta suficient de mare li se poate inversa input-ul si output-ul. Aceasta inversare se traduce in schimbarea directiei de functionare. De aceea pentru eliminarea acestei probleme celelalte tipuri de angrenaje trebuie sa aiba montat un mecanism de blocare.

Reductoarele melcate au mai putine parti componente decat alte tipuri de angrenaje. Reductiile multiple, mentionate anterior, si necesitatea montarii un sistem de blocare pe angrenajele traditionale, mareste spatiul ocupat de sistem si numarul de componente care se pot defecta, in timp ce simplitatea reductorului melcat face ca acest dispozitiv sa poata fi folosit aproape oriunde si elimina reparatiile de anvergura.

Reductoarele melcate sunt si foarte usor de reparat, roata si melcul fiind deobicei compuse din materiale diferite, roata fiind mai rezistenta si melcul mai putin rezistent. Logica din spatele acestei decizii, este ca melcul este mai usor de schimbat. Folosirea unui material mai „moale” in constructia melcului asigura supravietuirea pe o durata de timp mult mai mare a rotii dintate. Cele mai intalnite materiale in fabricarea celor doua componente sunt: otelul, alama si plasticul, acesta din urma fiind utilizat pentru dispozitivele care nu trebuie sa reziste la sarcini foarte mari, precum sunt mixerele.