Farmecul trecutului, reînviat în satul sălăjean: Localnicii din Marin au reeditat nunta tradiţională a anilor ‘40

Un eveniment inedit a avut loc sâmbătă, 30 iulie, în satul Marin, comuna Crasna, acolo unde, Patricia Marina Toma, o tânără localnică, a reconstituit nunta străbunicii ei. Demersul face parte dintr-un proiect mai amplu al fetei în vârstă de 19 ani, prin care urmăreşte reînvierea tradiţiilor din satul natal, dar şi promovarea acestora.
Peste 100 de persoane au luat parte la reeditarea nunţii din anul 1941 a celei mai vârstnice femei din sat, Măriuţa Licuţii – azi în vârstă de 94 de ani, cu Petrea Stropii, străbunicii Patriciei Toma. În organizarea manifestării etnografice s-au implicat mai mulţi reprezentanţi ai comunităţii, de la tinerii satului, la coristele bisericii, fiecare având un rol bine stabilit şi toţi purtând straie populare. Personajul central a fost nimeni alta decât Patricia Toma, cea care a jucat rolul miresei.

Evenimentul de sâmbătă a fost cu atât mai special cu cât s-a bazat pe o nuntă cu peripeţii. După cum ne-a declarat tânăra, atât străbunicul, Petrea Stropii, cât şi străbunica ei, Măriuţa Licuţii, au fost logodiţi iniţial cu alte persoane: “În ziua nunţii, Oniţa, mireasa promisă străbunicului, a fugit cu un altul, astfel că mirele părăsit i-a propus străbunicii să-i devină soţie. Aceasta din urmă era promisă fratelui Oniţei, însă primind permisiunea părinţilor, s-a măritat cu Petrea Stropii”.

De la reeditarea nunţii nu a lipsit nici adevărata mireasă, Măriuţa Licuţii, care a purtat acelaşi spăcel pe care l-a îmbrăcat şi la ceremonialul de acum 75 de ani.
„Ideea a venit după ce am constatat că, pe zi ce trece, satul nostru este tot mai trist, tot mai mulţi consăteni părăsind Marinul pentru o lume pe care ei o consideră mai bună şi tinerii care se încăpăţânează să rămână aici nu îşi cunosc trecutul. Când am cumpărat această casă, am decis să o aranjăm şi să o transformăm într-o dovadă a Marinului din trecut. Când am găsit costumul popular al străbunicii mele, m-am hotărât să îi reconstitui şi nunta”, a precizat Patricia.
Printre “nuntaşi” s-au regăsit reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, fii ai satului, localnici, dar şi musafiri din alte judeţe. “Mă simt deosebit de onorat că pot participa alături de dumneavoastră la manifestare. Primăria comunei Crasna susţine întotdeauna evenimente de acest gen, fiindcă îmbogăţesc viaţa culturală şi potenţialul turistic al localităţii. Suntem mândri de diversitatea culturală şi a tradiţiilor din localitate, acestea fiind elemente importante pentru păstrarea identităţii”, a declarat, în deschiderea evenimentului, primarul comunei Crasna, Bogya Miklos.

La rândul său, preotul paroh Petru Ardelean, a apreciat implicarea celor tineri în perpetuarea tradiţiilor locale: “Tradiţia, la Marin, nu moare, asta se vede acum, nici portul popular nu va dispărea pentru că, iată, sunt tineri care vor să îl promoveze şi care îl iubesc. Mă bucur că Patricia s-a înconjurat de copii şi tineri şi i-a cooptat şi pe cei mai în vârstă şi încearcă să realizeze ceva deosebit”.
Despre acea zi specială, nonagenara îşi aminteşte de parcă ar fi fost ieri. “Era neaua mare, da’ nime nu să uita la neauă! Tătă lumea să uita la mireasă. Şi tare multă lume o fost la nuntă”, remomorează femeia, care avea doar 19 ani când a devenit nevastă.
Cât despre cel de care şi-a unit destinul şi alături de care a trăit şase decenii, spune cu nostalgie: ”O fost om bun, omu’ meu. Nu m-o sfădit niciodată. Niciodată nu o pus mâna pă mine”.

Nunta a cuprins toate etapele unui astfel de ceremonial, aşa cum era el practicat în secolul trecut, de la portul popular, la ritualurile specifice. Astfel, socăciţe au asigurat piuiturile specifice, un tânăr călare a purtat steagul de nuntă, s-au cerut naşii, s-au făcut iertăciunile mirelui de la părinţii şi rudele sale, alaiul de nuntă şi lăutarii au pornit prin sat pentru a cere mireasa şi, mai apoi, petrecerea cu bucate tradiţionale: sarmale, plăcinte de mălai şi cozonac cu nucă, muzică şi dans până aproape de miezul nopţii.