Străinii ne vor putea cumpăra pământurile în limita a 50 de hectare

Un proiect de lege care reglementează cumpărarea de terenuri agricole în România, de către cetăţenii străini, a fost pus la punct de reprezentanţii Ministerului Agriculturii, însă punerea în aplicare a actului normativ va fi posibilă după finalizarea planului cadastral la nivel naţional. Conducerea ministerului de resort dă exemple alte state europene care încearcă, prin legi extrem de bine concepute, să evite înstrăinarea excesivă a celui mai important avut naţional – pământul. „Cred că pentru legea vânzării terenurilor la nivel european trebuie să ne orientăm către modelul francez, pentru că respectă toate reglementările europene. Îmi amintesc cazul unui parlamentar german care a dorit să cumpere teren agricol în Franţa şi nu a reuşit.

Din această cauză este foarte important cum redactăm această lege şi să trasăm obiective clare, ca să nu trecem prin aceeaşi situaţie prin care trece, spre exemplu, Bulgaria, care a conceput o astfel de lege acum câţiva ani, iar apoi a fost nevoită sa o retragă pentru că nu respectă normele europene”, a punctat ministrul Achim Irimescu. Actul normativ impune o suprafaţă de maximum 50 de hectare pentru fiecare solicitant, insa reglementarea va suporta modificări, având obiective clare de atins, cu o serie de conditii insa. Prima conditie ar fi realizarea planului cadastral, plan pe care actualul ministru al Agriculturii sustine ca-l va realiza si cu sprijinul notarilor publici, precum si al altor institutii cu atributii in acest sector de activitate, inclusiv cu fermierii.

Finalizarea planului cadastral este o prioritate şi pentru autorităţile din judeţul Sălaj, lucru pe care şi premierul Dacian Ciloş l-a reiterat cu prilejul vizitei pe care a efectuat-o la Zalău cu câteva luni în urmă. Un studiu comandat de parlamentarii europeni arată că străinii au ajuns să controleze până la 40 la sută din terenul arabil al României. Printre marii proprietari sunt cetăţeni libanezi, conţi austrieci, bănci şi companii de asigurări. Efectele sunt negative atât asupra forţei de muncă, cât şi asupra mediului înconjurător, relevă studiul. Ţara noastră dispune de aproximativ 14 milioane de hectare de teren agricol, din care 3,8 milioane hectare sunt organizate sub forma fermelor, iar 9,3 milioane de hectare reprezintă teren arabil. Din această ultimă suprafaţă, peste şase milioane hectare de teren nu are cadastrul efectuat.