# Așa-zișii „producători agricoli” din piața, adică samsarii de fructe și legume, pur și simplu își bat joc de simțurile și buzunarele celor cărora le curg balele în fața tarabelor cu fructe de sezon. Dacă nu cu multe zile în urmă, prețul kilogramului de căpșuni bubuia înspre 20 de lei , ca acum să ajungă la numa’ 6 lei, iată că veni momentul detonării „scorului” la kilu’ de cireșe. Așa că, de vrei să-ți potolești pofta cu micile fructe roșiatice, singura variantă pe care o ai este să te scotocești în jeburi și să plătești kilogramul cu 30 de lei. Ar mai fi o variantă, totuși, și anume să înghiți în sec și să aștepți niște prețuri mai de bun simț. Da de s-or învăța minte și bișnițarii din piață, și-or rămâne cu fructele putrede și cu banii dați degeaba la adevărații producători.
# Zilele Zălaului, sărbătoarea binecunoscută sălăjenilor, în care mirosul de mici, bere, kurtos şi –scuzaţi- budă, traversează în fuioare, Meseşul, se vor ţine în locul stabilit. Cum, “care loc”? Acelaşi de mii de ani -centrul nostru mic şi obosit, platoul de fostă-marmură şi eternul bulevard, singur şi unic în felul său, care ne traversează urbea. Poate că noul ales în fotoliul de primar, indiferent cine ar fi el, se va gândi împreună cu organele abilitate din primărie la o soluţie ceva mai fericită pentru anii care vin. Şi poate că în felul acesta vom avea parte nu doar de sărbători ale oraşului civilizate, lipsite de mizerie, manelisme şi zgomot, dar şi de un spectacol în care să nu mai fie prezenţi artişti în mare vogă în anii ‘50.
La noi trufele sunt pe post de cirese.