Primăria și Consiliul Local al comunei Cizer, Consiliul Județean Sălaj, Centrul de Cultură și Artă al Județului (CCAJ) Sălaj și Hora TV organizează duminică, 8 mai 2016, de la ora 11, a 50-a ediție a serbării pastorale de la Măgura Priei – „Măsurișul Oilor”.
Tradiţionala serbare câmpenească îi va aduce pe scena special amenajată la Măgura Priei pe: Văru Săndel, Suzana și Felicia Nicola, Lele Crăciunescu, Angela Rusu, Marius Ciprian Pop, Ansamblul “Stelele Bihorului”, Ansamblul artistic profesionist „Porolissum”, Ioan Dordoi, Felix Gălan, Ileana Domuța Mastan, Aurora Moga Popovici, Aurel Țurcaș Vlaicu și Vasile Coca. Potrivit organizatorilor, cu acest prilej va fi lansată cartea „Jubileu la Măgura Priei. Măsuriș – 50” de Petru Galiș, carte apărută la Editura “Caiete Silvane” cu sprijinul CCAJ Sălaj. Prefața volumului este semnată de profesorul dr. Florin Ioan Chiș.
„Îmi place să mi-i imaginez pe locuitorii de la poalele Măgurii Priei ca mândri urmaşi ai dacilor liberi. Binecuvântaţi cu un cadru natural prielnic, ei s-au îndeletnicit din timpuri străvechi cu oieritul. Moment al timpului economic anual, măsurişul oilor a căpătat treptat atribute festive. Dacă iniţial obiceiul în sine, precum şi festivismul de după, aparţinea în principal familiilor care posedau oi, începând cu 1967 el constituie pretextul unei adevărate serbări populare. Lăsând la o parte particularităţile diferitelor ediţii, surprinse în carte, trebuie să subliniem că Măsurişul oilor de la Pria a devenit o constantă şi un reper cronologic al vieţii locuitorilor din aceste locuri. Îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ieşiţi din timpul tern al zilelor de lucru, cizerenii şi nu numai, participă la serbare. Acest lucru presupune întâlniri, discuţii, schimburi de impresii, inevitabile momente de comensualitate, cele care, în faţa paharului de băutură, sudează şi reafirmă simbolic diferite tipuri de solidarităţi: de vârstă, politice, profesionale, religioase, cele care ţin de relaţiile dintre sexe, prieteniile etc. „Măsurişul” a devenit, precum Paştile şi Crăciunul, prilej de reîntregire a familiilor, de aprofundare a relaţiilor existente sau de înfiripare a altora noi. Serbarea etalează o contradicţie în sine, este una ce ţine de obiceiurile şi tradiţiile populare, dar în acelaşi timp are şi un aer de bâlci şi de kitsch. Pe scenă evoluează cântăreţi şi dansatori de muzică populară, dar în acelaşi timp avem şi scena din faţa scenei, unde oamenii oferă propriul lor spectacol al vieţii: veselie şi tristeţe, ceartă şi împăcare, prieteni, gură-cască, străini, înjurături, uneori violenţe, gălăgie, contravenţii, tarabe, fum, campanii electorale, manele etc. Chiar dacă azi călătorim prin alte ţări sau continente, chiar dacă oraşul este mai atractiv, pe toţi ne cuprinde un sentiment de nostalgie când ne amintim de locurile natale. Legătura noastră fizică sau afectivă cu satul este încă puternică, ne reprezintă, e parte din noi. Acesta este şi rolul cărţii de faţă, de a oferi pentru cei plecaţi şi pentru cei prezenţi o legătură afectivă cu trecutul şi locurile natale. Mulţi dintre cititorii acestei cărţi se vor regăsi ca participanţi la diferitele ediţii ale „Măsurişului”, ea va reînvia o mulţime de amintiri: întâmplări, poveşti, feţe cunoscute, oameni dragi etc. Chiar dacă nu evocă în mod direct momente petrecute în ediţiile ce s-au perindat, cartea de faţă oferă prilejul unui astfel de exerciţiu din partea participanţilor. Efortul de a strânge informaţiile şi de-a le pune laolaltă aparţine neobositului nostru coleg, Galiş Petru. Travaliul intelectual al domnului învăţător este remarcabil într-o lume care tinde să uite trecutul, să trăiască doar prezentul şi dacă e posibil viitorul. Uneori nu e destul să ştim şi să trăim lucrurile, ci trebuie să le şi oferim generaţiilor viitoare spre contemplare”, a scris în postfaţa cărţii – profesorul dr. Florin Ioan Chiş.
