Rezultatul catastrofal din urmă cu câteva zile al echipei naţionale feminine de gimnastică, prin care România a ratat calificarea la Jocurile Olimpice după 48 de ani de participări consecutive, a atras foarte multe comentarii din partea oamenilor de sport. Octavian Belu, antrenorul alături de care România a cucerit 279 de medalii, a afirmat că nu l-a surprins rezultatul, având în vedere lotul de gimnaste care a fost trimis la turneul preolimpic.
Rezultatul din gimnastica românească comentat şi de fostul antrenor ale echipei naţionale de handbal, Gheorghe Tadici, cel care a calificat România la Jocurile Olimpice din 2000, după 24 de ani de absenţă, dar şi din 2008, având o contribuţie şi la calificarea din acest an, de la Rio de Janeiro.
Tehnicianul zălăuan a tras un semnal de alarmă asupra întregului sport românesc, afirmând că, dacă se continuă în felul în care s-a lucrat în ultimii ani, nu peste mult timp, România va avea foarte puţini reprezentanţi la cea mai importantă competiţie din sportul mondial.
„Dacă mergem în ritmul acesta, cu democraţia şi capitalismul care există în sport, vom avea foarte puţini reprezentanţi la Jocurile Olimpice din 2020, să nu mai vorbim de ediţia din 2024… O să ajungem în lumea a treia, chiar a patra a sportului mondial. Sunt multe de spus, însă, cea mai mare problemă o reprezintă mentalitatea copiilor din ziua de azi, care sunt foarte delăsători, aşteaptă să fie împinşi de la spate pentru a face sport şi mişcare. Motivaţia sportivilor de astăzi a trecut pe planul doi, în plan principal este banul. Şi o parte a mass-mediei a contribuit la aceste contraperformanţe. Atunci când erau rezultate şi medalii, unii criticau în mod repetat. În urmă cu opt, nouă ani, Belu şi Bitang au fost criticaţi, cei de la atletism la fel, acelaşi lucru s-a întâmplat şi la handbal, iar acum culegem roadele democraţiei şi capitalismului prost înţelese”, a declarat Tadici care, în 2005, a devenit vicecampion mondial cu echipa României, performanţă pe care naţionala de handbal a mai obţinut-o doar în 1973.
Antrenorul zălăuan a mai precizat că, dacă nu se vor lua anumite măsuri în cel mai scurt timp, peste câţiva ani, va fi foarte greu să mai vorbim despre sport de performanţă.
„Tot mai mult văd că se invocă problema infrasctructurii, însă, cu aceleaşi baze sportive şi cu antrenorii mai puţini moderni, s-a făcut performanţă. Sportul de performanţă cere rigoare, cere muncă şi disciplină, fără acestea nu se poate progresa. Ori, sportivii din ziua de azi, au deja implementat un comportament prin care sunt foarte delăsători în momentul în care trec la nivel de seniori. Este o situaţie despre care discutăm de mulţi ani, dar nu se va rezolva nimic până nu se vor lua măsuri începând de la Ministerul Educaţiei, care trebuie să acţioneze de la nivel de grădiniţă sau clase primare. Va fi foarte greu să mai vorbim peste mulţi ani despre sport de performanţă”.
În comparaţie cu celelalte ediţii, România va participa cu foarte puţini sportivi la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, 65, iar şansele la medalii sunt infime.
În ultimii 64 de ani, delegaţia României a coborât de patru ori sub borna de 100 de sportivi: în 1956, la Melbourne, în 1960, la Roma, în 1968, la Mexico City şi în 1988, la Seul. Cel mai mic număr de participanţi a fost la Melbourne, 44.
Asa este! Chiar mai grav, dar nu vrea sa spuna ! Totusi fata de alti spune ce se vede zi de zi cu tineri superbei noastre democratii( anarhii in fond ). Culegem,culegem, ce am semanat….
Asa este . Dar nu a spus totul ! Este mult mai grav cu tineretul. Vedem zi de zi de zi !!!!
Așa se întîmplă, dar nu din cauza „democrației și capitalismului”, cum aiurea folosește cuvintele dl Tadici.
Dle Morar, antrenorii nu sînt nici campioni, nici vicecampioni. Campion/vicecampion este doar sportivul care a concurat.
@21:17 Daca nu intelegi despre ce vorbeste poate te abtii. Se refera doar la segmentul sportiv …
În urmă cu mii de ani, Confucius și apoi Socrate au atras atenția asupra gravelor consecințe a proastei folosiri a cuvintelor. Pentru edificare, citește „Analectele” de Confucius și „Phaidon” de Platon. Incriminarea nătîngă a „democrației” și „capitalismului” nu poate să se refere deloc la „segmentul sportiv” (cum zici), ci este expresia unei opțiuni politico-ideologice. Sutor, ne ultra crepidam!