Mult aşteptata lege a fost adoptată în aplauzele Parlamentului, dar şi în uralele fiecărui român care trece prin coşmarul unor rate exorbitante, pe care nu le mai poate plăti, dramă care i-a adus pe mulţi, literalmente, în pragul depresiei.
“Darea în plată” nu este o noutate, ca instituţie şi modalitate de stingere a unei datorii. Ea a existat şi există încă în Codul Civil. Cu toate acestea, mulţi nu au putut folosi această prevedere legală din multe motive, unul dintre ele fiind faptul că băncile nu o acceptau, în speţele asemănătoare celor în care va acţiona de acum darea în plată, sub noua formă. Pentru că una din condiţiile pe care Codul Civil le impune în privinţa dării în plată în forma “clasică” este acceptarea ei de către creditor, a acestei modalităţi de stingere a unei datorii. Instituţia dării în plată a existat aşadar şi până acum însă de astăzi ea are caracterul unei legi speciale, diferit de cel pe care îl avea în Codul Civil, o lege care apără consumatorul şi îl ajută să nu mai depindă de bunul plac al creditorului atunci când există astfel de situaţii extreme, disperate. Darea în plată a devenit, din opţiune, o obligaţie pentru bănci, atunci când un debitor solicită aplicarea acestei modalităţi de stingere a unei datorii. Darea în plată este legea care va scoate din prăpastie mii de familii de români care nu mai pot face faţă ratelor la creditele ipotecare făcute în vederea achiziţionării unei locuinţe. Toate partidele au votat în favoarea actului normativ, care prevede ca orice consumator care a luat un credit ipotecar poate da casa băncii în schimbul ştergerii datoriei pâna la ultimul leu. De lege beneficiază cei care au luat credite de maximum 250.000 de euro, nu şi cei care şi-au cumparat o locuinţă prin programul „Prima casă”. Legea urmează să ajungă la preşedintele Klaus Iohannis în vederea promulgării.
Creditele în franci elveţieni: cel mai mare coşmar bancar din toate timpurile
Se întamplă foarte rar ca adoptarea unei legi sa fie însoţită de aplauze. La votul decisiv pentru darea în plată, la balcoanele sălii de plen au fost invitaţi mai multi clienţi ai băncilor. Deputatul Daniel Zamfir, intiţiatorul Legii dării în plată a spus: „Să dăm şansa la o viaţă nouă acestor oameni, viaţa fără datorii, fără presiune.” Legea dării în plată a fost votată de toţi deputatii, cu exceptia a doi dintre ei. Actul normativ prevede că românii cu credite ipotecare de până la 250.000 de euro pot solicita şi pot apela la darea în plata. Legea îi ajută şi pe cei care au luat un credit de nevoi personale cu ipotecă, precum şi pe cei executati silit, dar urmăriţi în continuare pentru datoriile ramase. Cele mai mari ţepe primite de români au fost creditele acordate în franci elveţieni, o monedă care i-a adus pe mii de cetăţeni în pragul depresiei sau chiar al morţii, prin consecinţele nefaste pe care le-a produs în anii ce au urmat lansării acestui produs bancar nenorocit. Ratele la un credit imobiliar în fracni elveţieni ajunseseră la un moment dat aproape triple, lucru care a aruncat în prăpastie multe familii de români. Este uşor de înţeles de ce băncile au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca această lege să fie ştearsă de pe faţa Pământului. Presiunile la nivel înalt, ameninţările, tertipurile şi toate acţiunile care nu au fost vizibile ochiului clientului, au culminat cu o campanie agresivă, prin care bancherii au împrăştiat în toată mass-media sloganuri apocaliptice, cum că odată cu această lege vin tot felul de nenorociri peste noi: pleacă investitorii, murim de foame, copiii îşi părăsesc părinţii şi fug în străinătate, intrăm în colaps economic şi ne prăbuşim financiar la toate nivelurile, cu mic cu mare. Despre faptul că sute de mii de români s-au prăbuşit financiar dar şi psihic, până la apariţia acestei legi salutare, băncile n-au spus niciodată vreun cuvânt.Toate demersurile bancare au eşuat lamentabil, prin faptul că parlamentarii au înţeles importanţa şi necesitatea stringentă a acestei legi. Acum bănicile vor fi nevoite să coboare din copacii înalţi în care au stat cocoţate ani de zile şi au privit de sus, cu aroganţă şi persiflare, clienţii. Vor fi obligate, conform celor prevăzute de lege, să bată la uşa clientului, să-l roage să mai rămână, cumva, cu creditul respectiv, să propună planuri viabile şi concrete de ieşire a fiecărui client din criza în care inclusiv avariţia şi lăcomia bancară, l-au băgat. Cu siguranţă, vor fi extrem de puţini clienţi care vor mai apleca urechea la vorbele mieroase şi înşelătoare ale bancherilor şi vor folosi, având legea în mână, căile prin care se vor scăpa de o povară pe care nu o mai pot duce dar şi de coada de datorie rezultată din diferenţa de preţ cauzată de prăbuşirea pieţei imobiliare, şi anume valoarea imobilului care este astăzi mult mai mică decât cea pe care o avea la data creditării, consecinţe suportate, bineînţeles, exclusiv de client.
Salariile mici şi rata crescută a şomajului i-au doborât pe sălăjeni
Multe familii din Sălaj au aşteptat cu sufletul la gură adoptarea acestei legi. Un singur pas mai trebuie trecut, la fel de important, desigur, promulgarea legii de către preşedintele României. Situaţia restanţelor la nivel de judeţ este una dramatică, mii de familii sau cetăţeni fiind în situaţia disperată de a nu mai avea ce să pună pe masă din cauza ratelor exorbitante pe care le au în special la creditele imobiliare. Mulţi sălăjeni s-au declarat învinşi de sistem, de lăcomia băncilor, de faptul că indiferent ce au făcut nu au fost ascultaţi sau sprijiniţi. Însă coşmarul lor este acum pe cale să se sfârşească iar legea adoptată ieri în parlament îi va face pe mulţi să spere într-o viaţă mai buna, lipsită de stresul suprem şi de presiunea băncilor la plata ratelor care, de cele mai multe ori, depăşesc chiar şi două salarii. Ca judeţ, ne regăsim pe acest podium trist al celor mai mari datorii la bănci: locul trei pe ţară în topul restanţierilor, un loc care reflectă, de departe, nivelul scăzut al salariilor, piaţa slabă a muncii, migraţia tinerilor către alte judeţe sau peste hotare, lipsa unei industrii puterniceetc. În ciuda faptului că restanţele din Sălaj au scăzut cu peste 20 la sută anul trecut, judeţul nostru ocupă totuşi locul al treilea în topul restanţierilor. Restanţele cumulate de populaţia şi firmele din Sălaj se ridică la echivalentul a peste 270 de milioane de lei, însă ele ocupă 20 la sută din totalul finanţărilor acordate. Rata şomajului, de aproape 6 la sută, îşi spune şi ea cuvântul dar şi nivelul de salarizare al populaţiei sălăjene – salariul mediu depăşind cu puţin 1.300 de lei.
