Aproape 1.000 de sălăjeni au fost diagnosticaţi, în cursul anului trecut, cu diabet în diverse stadii, conform statisticilor Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sălaj. Statisticile indică o creştere îngrijorătoare a numărului bolnavilor din judeţ, creştere pusă în principal pe seama sedentarismului, a obezităţii şi a alimentaţiei bogate în grăsimi.
Diabetul, o problemă de sănătate publică tot mai îngrijorătoare, va fi tema Zilei Mondiale a Sănătăţii din acest an, zi marcată în 7 aprilie. Desfăşurată sub sloganul „Controlul diabetului este în puterea ta!”, campania din acest an are ca scop promovarea practicilor comportamentale sanogene pentru profilaxia şi controlul diabetului zaharat.
În judeţul Sălaj, la sfârşitul anului trecut, în evidenţa medicilor figurau 13.469 de persoane cu diabet zaharat, reprezentând 3,8 la sută din populaţia judeţului. Un sfert dintre acestea sunt insulinodependente. Numărul bolnavilor este, din păcate, în continuă creştere. Potrivit informaţiilor furnizate de către reprezentanţii DSP Sălaj, numai în 2015 au fost diagnosticate 949 de cazuri noi.
Peste 1,5 milioane de români au diabet
Cele mai recente date statistice de pe site-ul oficial al Federatiei Internationale de Diabet arată că în anul 2014, în lume existau 386 milioane de pacienţi cu diabet zaharat, estimându-se că numărul lor va creşte la 592 milioane în anul 2035. Proporţia celor cu diabet zaharat de tip 2 este în creştere în majoritatea ţărilor, 77 la sută dintre adulţii cu această boală trăind în ţările slab şi mediu dezvoltate. Anul trecut, 4,9 milioane de diabetici au decedat, statisticile indicând că la fiecare şapte secunde, un om moare din cauza diabetului. În România, în anul 2014 existau 1,53 milioane de diabetici cu vârste cuprinsă între 20 şi 79 de ani.
În acest context, Organizaţia Mondială a Sănătăţii dedică ziua de 7 aprilie luptei contra diabetului, urmărind să crească gradul de conştientizare şi informare al populaţiei despre diabet şi a consecinţelor pe care le implică.
Despre diabet şi formele lui
Diabetul este o afecţiune cronică ce apare în contextul unei hipoproducţii pancreatice de insulină sau când organismul nu utilizează în mod corect insulina care se produce. Insulina este un hormon secretat de celulele pancreatice, care ajută celulele să preia glucoza din sânge şi să o transforme în energie. Producţia insuficientă de insulină sau utilizarea incorectă a acesteia duce la creşterea nivelului de glucoză în sânge – hiperglicemia. Aceasta este asociată, pe termen lung cu afectarea anatomică şi functională a unor organe şi ţesuturi. Diabetul de tip 1, numit şi diabet insulino-dependent, este o boală autoimună caracterizată de distrugerea celulelor pancreatice producătoare de insulină. Producţia insuficientă de insulină, impune o administrare substitutivă zilnică. Diabetul de tip 1 este diagnosticat cel mai frecvent la copii sau la adulţii tineri (diabet juvenil).
Diabetul de tip 2 este caracterizat prin rezistenţa la insulină, pacienţii neputând utiliza corespunzător insulina, care se secretă normal. Exerciţiile fizice şi dieta sunt de ajutor, dar în multe cazuri este nevoie de antidiabetice orale sau chiar insulină. Se mai numeşte diabet non-insulinodependent sau diabet de maturitate și este întâlnit în 90 la sută din cazuri. Spre deosebire de diabetul de tip 1, cel de tip 2 poate fi prevenit în multe cazuri, prin adoptarea unei alimentaţii sănătoase, evitarea consumului de alcool, a fumatului si a stresului, practicarea zilnică a exerciţiilor fizice, menţinerea greutăţii corporale în limite normale şi controlul periodic al stării de sănătate.
Diabetul gestaţional, o hiperglicemie apărută pentru prima dată în timpul sarcinii, la femei care nu au diagnostic de diabet, afectează patru la sută dintre gravide. Simptomatologia este săracă şi în mod normal dispare după naştere. Totuşi femeile care au avut diabet gestaţional au un risc crescut de a dezvolta ulterior diabet de tip 2.
