Aţi râs la bilanţul DNA? Nici eu…

Deşi mă opresc rar pe vreun post de televiziune aparţinând trustului Intact, aşa cum nu mai urmăresc decât fugitiv orice post de ştiri care anunţă ştiri-bombă sau cazuri şocante, trec în mod inevitabil aproape seară de seară, pe deasupra lor, cu telecomanda. Atunci când staţionez pe post sau mă lasă bateriile de la telecomandă şi nu mai pot părăsi canalul tv rapid, văd doar ochi gogonaţi aud ţipete în platou, sunete onomatopeice sau hlizeli tâmpe, pe subiecte care în mod normal bagă groaza în orice om sănătos la cap. Am văzut serile trecute, cum râdea în hohote de rezultatele bilanţului DNA un post întreg de televiziune, adică toată adunătura din platou, la oră de maximă audienţă.

Am încercat să rămân pe canalul respectiv, deşi personajul care făcea ca maimuţa, un aşa zis realizator de emisiune de succes, îmi provoacă greaţă şi milă. Râdea moderatorul nostru şi gesticula, într-un număr de imitaţie de prost gust şi fără niciun fel de haz, de ceea ce auzise în discursul şefei DNA, ăia din platou râdeau şi ei de se prăpădeau. Am ascultat şi eu discursul şi datele concrete prezentate în el şi nu mi-a venit să râd nici măcar o secundă. Am ascultat cu atenţie ceea ce această instituţie, atât de urâtă de mulţi, a făcut timp de un an de zile, prin munca procurorilor, şi m-am îngrozit. În timp ce anteniştii rânjeau fasolea şi îşi ţuguiau buzele la unison, reproducând datele din bilanţul acestei instituţii, m-am gândit şi am încercat totdată să înţeleg de ce avem soarta asta, noi, românii ăştia de muncim pe două parale, suntem plini de credite, de griji, de nedumeriri şi de întrebări rămase fără răspunsuri, peste decenii. De ce trăim într-o ţară în care o treime din şefii de judeţe sunt trimişi în judecată pentru fapte grave, de corupţie.

Pentru că au mâncat sau au furat banii oamenilor care aşteptau, cuminţi şi răbdători, drumuri asfaltate, şcoli reabilitate, spitale şi policlinici dotate corespunzător secolului în care trăim. De ce suntem atât de blestemaţi încât să trăim în localităţi în care primarii, peste o sută, au fost trimişi în judecată pentru tot felul de nenorociri de pe urma cărora, oamenii care i-au votat au avut şi au de suferit pe mai departe. Antena noastră cea de toate zilele se prăpădea de râs, cu mic cu mare, la măscările moderatorului, pe această temă.

Poate că eu mi-am pierdut simţul umorului şi nu mai pot schiţa nici măcar un zâmbet, când aud că sunt cu peste 30 la sută mai mulţi conducători (de comună, oraş, municipiu sau judeţ) trimişi în judecată pentru fapte de corupţie, decât aveam pe stoc cu un an în urmă. I-aş ruga pe cei de la postul tv respectiv să-mi explice, şi mie şi dumneavoastră, celor care vă gândiţi că veţi avea un drum mai bun, canalizări în localitate, şi multe altele, unde e umorul în informaţia potrivit căreia în dosarele DNA în care s-au pronunțat hotărâri definitive în anul 2015 statul român are de recuperat aproape 200 milioane euro, banii NOŞTRI. Această sumă ar trebui să intre efectiv în bugetul statului dacă ea va fi executată de organele fiscale. Unde e satira şi miezul hazliu din miile de soluţii date anul trecut pentru tot soiul de fapte şi nenorociri pentru care viaţa voastră, dragi români şi iubiţi sălăjeni, este la fel de proastă şi dusă cu zăhărelul, de la an la an. Ce e de râs în mitele care au însumat aproape 500 de milioane de euro?

Bani mânjiţi, ce s-au dat pentru ca cei fără merite să ocupe abuziv funcţii, bani care s-au manevrat pentru ca proiectele pentru oraşul sau comuna în care locuiţi să fie câştigate de către cei care ulterior şi-au bătut joc de banii voştri şi v-au făcut lucrări de tot rahatul, şi tot aşa, pe mai departe. Şi tot nu-mi vine să râd, oi avea eu ceva şi nu ştiu. Uitându-mă în grădina noastră, constat că deşi dramele nu sunt atât de mari ca în alte judeţe în care primarii  şi preşedinţii de CJ au ieşit în cătuşe din instituţii, trăim şi noi destule nemulţumiri şi nedreptăţi. Tocmai ce a umflat DIICOT-ul un snop de nume grele din Zalău, dimineaţa pe răcoare, direct din aşternuturi. Ce se aude, ce se vehiculează şi la ce niveluri, vă luaţi cu mâinile de cap! Dar să aşteptăm rezultatele anchetei şi pe urmă să vedem dacă râdem şi noi precum cei din antene. Am evitat mereu să punem pe cineva la zid doar de dragul de a face senzaţie în rândul cititorilor. I-am apreciat pe primarii noştri atunci când au făcut lucruri bune, i-am susţinut şi i-am ajutat chiar să rezolve multe dintre ele. N-am ezitat să scriem că s-au făcut drumuri, poduri, şcoli frumoase şi că oamenii au şi motive de bucurie în judeţ, nu doar de eterna critică pentru şi faţă de orice. Am lăudat şi Zalăul, indiferent că a fost vorba de un viceprimar PSD sau un primar PNL, UDMR ori de altă coloratură politică, atunci când au făcut, fiecare după putința lor, lucruri bune.

La judeţ, la fel. Însă dincolo de toate acestea, suntem şi noi pe munchie de cuţit, din multe puncte de vedere în privinţa celor care ne conduc. Şi tare mă tem că ce e mai rău abia acum urmează să apară. Prin urmare, bilanţul DNA, munca unor procurori care îşi fac meseria cu devotament şi mai ales curaj, rezultatele concrete prin care îi vedem pe baroni intrând în beciuri, infractorii îmbogăţiţi exclusiv prin sărăcirea noastră, nu sunt lucruri care să-mi provoace râsul. Poate alţii, mai deştepţi şi cu un simţ al umorului mai bine dezvoltat, vor înţelege de ce moderatorii unei televiziuni deformatoare de opinie, se tăvăleau pe jos de atâta râs pe seama acestui subiect. Ce e curios, este faptul că tocmai ei, care au făcut la rândul lor anchete (uneori cu rezultate notabile, alteori cu finalizări fâsâite, pentru care trebuie să plătească daune de sute de mii de lei în urma acuzațiilor aberante şi nefondate,facute de dragul audienței), tocmai ei râd de munca altora care fac asta pregătiți și îndrituiți să o facă. De dosare care, în multe cazuri, au pornit chiar din studiourile lor.

Râd de se prăpădesc, luând peste picior rezultatele acestei instituţii fără de care am fi trăit în continuare conduşi şi biciuiţi de hahalere, de baroni, de avari şi hoți. Sigur că se poate mai mult şi la DNA. Sigur că se fac şi greşeli şi că nu e totul la dungă sau cuşer, nici aici. Nimeni nu e perfect şi totul e perfectibil dar totuşi, nu detectez nicio sursă de caterincă în acest bilanţ. Mă întreb, cu aceeaşi amărăciune şi dezamăgire faţă de pătura conducătoare, de factură mafiotă, din unele judeţe, multe, şi îi întreb şi pe realizatorii de emisiuni tv în cauză: fraţilor, ce dracu’ găsiţi de râs? Singurul gest pe care îl puteţi face este să vă fandosiţi şi să faceţi mişto, să vă stâlciţi glasul şi să imitaţi, ca o maimuţă retardată, o femeie care prezintă activitatea unei instituţii care, aşa cum e ea, bună, nebună, ne-bună sau prea rea, e singura care ne mai ţine speranţa la o viaţă mai bună, pe viitor.

Mie îmi vine mai degrabă să plâng. Chiar în hohote, pentru nenorocirile pe care le plătim de ani şi ani, pentru că, având încredere în instituţii, în oamenii aleşi, în caractere şi suflete, ne-am aruncat mereu în cele mai mari greşeli cetăţeneşti şi electorale, făcute de cele mai multe ori şi din cauza pseudo-formatorilor de opinie de la televizor, radio sau de pe facebook.