Românii sărbătoresc astăzi, 24 februarie – “Dragobetele”, o sărbătoare a dragostei care a fost introdusă şi în România ca efect al globalizării. Ziua de Dragobete este asociată nu doar cu iubirea, ci și cu începutul primăverii, începutul unui an mai bun din punct de vedere sentimental. Legenda spune că “Dragobete” este o entitate mistică cu puteri deosebit de mari, care a luat forma fizică fiind fiul babei Dochia. Atunci când a venit pe Pământ a adus cu sine dragoste, fapt pentru care în ziua de 24 februarie, oamenii celebrează această sărbătoare. De aceea se şi crede că, pe 24 februarie, păsările să strâng în stoluri, îşi construiesc cuiburi şi se împerechează, iar cele care nu reuşesc să facă acest lucru rămân fără pui până anul viitor.
Această tradiție s-a răspândit și în rândul oamenilor, cei care sunt singuri de Dragobete așa vor rămâne pentru întreg anul, iar cei care întâmpină primăvara alături de partenerul de viață, vor avea noroc și belșug. Se mai spune că în această zi specială toată lumea trebuie să fie cu zâmbetul pe buze și să petreacă fără încetare pentru că zeii le-au oferit binecuvântarea pentru această zi specială.
În popor, se spune că de “Dragobete” fetele strângeau zăpadă și o topeau, pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față. În acest fel, se mențineau frumoase tot anul și băieții le remarcau mai repede. În zonele rurale, fetele foloseau apa din zăpada pentru a face diferite farmece prin care să-și atragă ursiții. Tot în unele zone din țară, superstiția de „Dragobete” spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. De fapt, tot de „Dragobete” îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață. Potrivit unei tradiții străvechi, de „Dragobete” gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până la sărbătoarea Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice.
