Daniel Săuca
Nici nu știți cât sunt de fericit. Păcat că nu mă puteți vedea: bat din palme de fericire, acum, când citiți acest editorial. Dar vă spun mai târziu de ce sunt așa de fericit. Până atunci vă îndemn să vă simțiți mândri că sunteți români, că trăiți în această „prea-frumoasă emisiune”, scuze… țară: România se descurcă surprinzător de bine în prezent și are un sistem politic mai sănătos față de Polonia, Ungaria și Bulgaria, iar rata creșterii economice este la un nivel ridicat în comparație cu alte state europene, afirmă analistul și scriitorul american Robert D. Kaplan într-un interviu acordat Agerpres. Poftim? Un sistem politic mai sănătos decât în alte țări (est) europene? Nici nu știți cât sunt de fericit. Păcat că nu mă puteți vedea: bat din palme de fericire, când citiți acest editorial. Dar vă spun mai târziu de ce sunt așa fericit. Până atunci vă îndemn să citiți unul din puținele studii (disecții) serioase făcute în ultima vreme pe „cadavrul” („călduț” încă al) presei băștinașe: „Starea sectorului mass-media din România în 2014 – 2015. Vulnerabilități și posibile soluții”. Îl găsiți pe site-ul Centrului pentru Jurnalism Independent (cji.ro). Un „fragmențel” din studiul menționat, de la concluzii, soluții cum ar veni: „Profesionalizarea jurnaliștilor, formarea constantă și de calitate, este esențială pentru creșterea calității mass-media românești. Un jurnalist profesionist sau profesionalizat e mult mai greu de manipulat și de condus acolo unde vrei tu și de subordonat, de fapt, spun la unison cei cu care am discutat. Publicul este parte a problemei, dar trebuie să fie și parte a soluței. Educarea publicului este fundamentală. «Dacă nu avem un public educat, noi degeaba vorbim aici», spune Cătălin Moraru. El consideră că aceasta este răspunderea organizațiilor nonguvernamentale”. Și a publicului, mai ales. Și a școlilor. A universităților și a Academiei. Și a mass-media. Și a politicienilor. Măcar să vorbească cât de cât corect. La scris nu-i punem… Ce au ong-urile cu educarea unor maneliști analfabeți? (Poate prin proiecte, dar asta e o altă poveste.) Dar nici nu știți de ce sunt așa de fericit. Chiar bat din palme în timp ce citiți acest editorial. Păcat că nu mă puteți vedea. În 8 februarie a început Anul Maimuţei de Foc. Și, conform horoscopului chinezesc 2016 („citat” în draci, ptiu!, în toate media și pe toate rețelele de improbabilă socializare), sunt un Bou în anul Maimuţei. „Cei născuţi în anul Boului vor avea parte de un 2016 favorabil pe toate planurile. Tot ce trebuie să facă aceşti nativi pentru a rupe ghinionul din viaţa lor este să treacă de la starea de pasivitate la cea de acţiune. După atâtea eforturi depuse în ultima perioadă, mai ales la locul de muncă, a sosit timpul să culeagă roadele, fapt ce se regăseşte şi în plan financiar. Anul Maimuţei de Foc vine cu o stimulare şi mai mare a creativităţii pentru care sunt renumiţi cei născuţi sub semnul Boului, astfel că faima mult visată este pe cale să se transforme în realitate” (Mediafax). Să nu ziceți că nu v-am spus! Un bou în acțiune!…
