În lipsa unui bazin olimpic şi cu un stadion care stă să se dărâme, Zălăuanii au la dispoziţie puţine variante de a face mişcare în mod gratuit

În patrimoniul Primăriei Zalău există doar patru spaţii amenajate unde putem spune că zălăuanii au cât de cât posibilitatea de a face mişcare fără să plătească niciun leu: pista de zgură de pe Stadionul Municipal, Parcul Central Municipal, Parcul Pădure Brădet şi terenul de minifotbal din Grădina Onului (Ortelec), despre a cărui existenţă mulţi dintre zălăuani nu au aflat nici până astăzi.

Aproximativ cinci milioane de lei pentru handbal, volei şi fotbal

Autorităţile publice locale au susţinut în fiecare an sportul de performanţă şi continuă să o facă. Într-o perioadă în care finanţările din mediul privat încep să fie tot mai puţine, Primăriile şi Consiliile Judeţene se văd, oarecum, nevoite să susţină consistent sportul de performanţă. Handbalul, voleiul şi fotbalul sunt principalele ramuri sportive din municipiu şi din judeţ care beneficiază de susţinere financiară din partea autorităţilor locale şi judeţene. Consiliul Judeţean Sălaj este principalul finanţator al echipei de handbal, alocând şi în acest an 2,4 milioane de lei, în timp ce Primăria Zalău alocă peste 2 milioane echipei de volei şi aproape 600.000 clubului FC Zalău.
Există, însă şi alte clburi sportive care fac performanţă şi care au beneficiat în ultimii doi ani de susţinerea autorităţilor locale, acestea fiind Clubul Sportiv Terra Kid Zalău, care a primit peste 50.000 de lei, Clubul Sportiv Dani-San, care a primit 18.300 şi Clubul Sportiv Viitorul, care a beneficiat în 2015 de 10.125 de lei. În 2014, Primăria a alocat bani şi pentru Clubul Sportiv Municipal şi Clubul Sportiv Şcolar, prima instituţie încasând 6.400 de lei, iar cea de-a doua, 8.000 de lei.
Nici sportul de masă din municipiu nu a fost lăsat deoparte în ultimii doi ani, existând câteva Asociaţii Sportive care au beneficiat atât în 2014, cât şi în 2015 de sprijin din partea autorităţilor locale. Clubul Sportiv Pro-Silva Orientare Zalău, Asociaţia Sportivă Euro Sport, Palatul Copiilor Zalău, clubul de baschet 2BSports Zalău, Asociaţia Sportivă Piticot, Clubul Sportiv Alegria şi Clubul Sportiv al Persoanelor cu Handicap Prometeu au beneficiat de susţinere financiară de la bugetul local. Aproximativ 45.000 de lei au primit aceste asociaţii şi cluburi sportive în ultimii doi ani.
O problemă majoră o reprezintă, însă, numărul mic al spaţiilor special amenajate în care copiii, tinerii, adulţii, chiar şi vârstnicii au posibilitatea de a face mişcare.

Teren betonat de minifotbal în Grădina Onului

Pista de zgură de pe Stadionul Municipal ar fi unul dintre locurile unde zălăuanii au posilitatea să alerge în timpul liber, însă, doar atunci când nu au loc întreceri sportive. „Cei care doresc să alerge, pot să o facă pe zgura de pe Stadionul Municipal în fiecare zi, mai puţin în intervalul în care se desfăşoară competiţii sportive. Atunci când sportivii de performanţă îşi desfăşoară antrenamentele, doar jumătatea exterioară a pistei este la dispoziţia publicului”, informează Biroul de Presă din cadrul Primăriei.
Din păcate, atât pista de alergare, cât şi Stadionul Municipal sunt într-o stare jalnică, iar copiii care intră pe această bază sportivă fac, de cele mai multe ori, cale întoarsă când văd condiţiile insalubre din vestiare.
Parcul Central Municipal şi Parcul Pădure Brădet ar fi alte două locaţii în care zălăuanii îşi pot petrece timpul liber alături de copii. Sunt persoane, chiar de vârsta a treia care preferă să alerge în Parcul Central tocmai din cauza faptului că pista de zgură de pe Stadionul Municipal se află într-o stare deplorabilă. Paula Todoran, Simona Maxim şi alţi alergători de performanţă din Zalău preferă şoseaua de centură pentru antrenament, suferind, în trecut, accidentări din cauza denivelărilor de pe pista stadionului.
Potrivit Biroului de Presă al Primăriei, Zalăul beneficiază şi de 30 de locuri de joacă pentru copii, în cartiere, amenajate cu leagăne, balansoare, tobogane, gropi de nisip, unele şi cu mese de tenis.
Tot în patrimoniul Primăriei se mai află un teren de minifotbal, betonat, în noul cartier din Grădina Onului (Ortelec), însă foarte puţini sunt cei care îl folosesc.
Exceptând cele 30 de spaţii de joacă din cartiere, care pot fi utilizate doar pentru recreere, şi nu pentru a face sport, în municipiu există doar patru locuri amenajate unde putem spune că zălăuanii au cât de cât posibilitatea de a face mişcare fără să plătească niciun leu: pista de zgură de pe Stadionul Municipal, Parcul Central Municipal, Parcul Pădure Brădet şi terenul de minifotbal din Grădina Onului (Ortelec), despre a cărui existenţă mulţi dintre zălăuani nu au aflat nici până astăzi.

Proiectul privind construcţia unui bazin olimpic a eşuat de două ori

Imperios necesar pentru majoritatea zălăuanilor este un bazin olimpic, înotul fiind unul dintre sporturile cele mai indicate chiar şi de către medici. În urmă cu zece ani, tocmai în acest sens, compania TenarisSilcotub a donat Primăriei aproximativ 70.000 de dolari (bani returnaţi ulterior), însă, lipsa de inseres a autorităţilor centrale a făcut ca proiectul să eşueze. În 2008, s-a avut în vedere, din nou, construirea unui bazin olimpic, dar a eşuat şi cea de-a doua încercare.
În prezent, în Zalău există o singură piscină acoperită, situată în incinta hotelului Severus.
Din păcate, numărul scăzut şi condiţiile în care se prezintă unele spaţii amenajate sunt direct proporţionale cu numărul copiilor dornici să facă sport, iar această situaţie este una alarmantă nu doar la nivel de municipiu, ci la nivel naţional. Potrivit unui studiu, aproape jumătate dintre elevii din România au scutire la orele de sport şi doar 14 la sută dintre aceştia practică sportul în afara orelor de educaţie fizică. Consecinţele lipsei sportului, în special la copii, sunt cât se poate de serioase, având în vedere că 1 din 2 copii au probleme cu greutatea corporală, numărul acestora crescând cu 18 la sută în ultimii zece ani. Tocmai dezinteresul pe care-l au copiii şi tinerii din zilele noastre este unul dintre princiaplii factori care duc la scăderea calităţii sportului de perfoarmanţă din România. Numărul copiilor care se prezintă la selecţiile cluburilor sportive este într-o continuă scădere, iar acest lucru ne obligă să investim, din ce în ce mai mult, în sportivi străini, unii dintre ei plătiţi cu „bani grei” din bugetul statului românesc.