Anul în care tocmai am păşit aduce, prin cele două evenimente electorale – alegerile locale şi cele parlamentare – multe noutăţi, alegerile din acest an fiind organizate după reguli noi, impuse de schimbarea legislaţiei electorale de anul trecut. Alegerile locale urmează să fie organizate în această primăvară, cel târziu la finalul lunii mai, iar alegerile parlamentare cel târziu la finalul lunii noiembrie. Nu au fost stabilite încă datele exacte al scrutinurilor. În ceea ce priveşte alegerile locale, noua lege electorală prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, aşa cum s-a întâmplat şi în anul 2012, când legislaţia a fost modificată. Noua lege prevede totodată că preşedinţii de Consilii Judeţene nu vor mai fi aleşi prin vot direct, ci vor fi aleşi din rândul consilierilor judeţeni, prin votul majorităţii.
Această măsură nu a fost bine primită de unii politicieni, care au susţinut că un astfel de sistem electoral avantajează partidele mari, primarii aflaţi în funcţie dar şi candidaţii “vedetă”, care au deja o popularitate solidă în comunităţi. Partidele mai mici, noi, sau candidaţii care nu sunt atât de bine cunoscuţi în rândul electoratului sunt din start în dezavantaj, afirmă unii reperezentanţi ai clasei politice. Anul acesta se vor desfăşura aşadar două tipuri de alegeri, Prima noutate care vizează electoratul, este faptul că fiecare alegător va fi verificat electronic înainte de exercitarea dreptului la vot. Se vor putea evita astfel, printer altele, eternele “greşeli” electorale în care mulţi candidaţi beneficiau de un vot generos dat de un… decedat. Accesul alegătorilor în sala în care se organizează procesul de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Prin urmare, dacă în sală există, de exemplu, opt cabine de vot, doar opt alegători vor fi prezenţi, până la eliberearea unei cabine şi până când unul sau mai mulţi din cei opt părăsesc sala.
Sistem electronic de prevenire a votului ilegal
“Fiecare alegător va prezenta la intrarea în sala de votare actul sau documentul de identitate operatorului de calculator al biroului electoral din secţiea de votare. Operatorul înscrie codul numeric personal al alegătorului în sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului illegal”, se arată în legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Această verificare electronică are rolul de a preveni fraudele electorale. Campania electorală se va putea desfăşura şi în şcoli şi universităţi, conform noii legi. “În timpul campaniei electorale, se asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare, pentru a se întâlni cu alegătorii.
Spaţiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în şcoli, universităţi, case de cultură, cămine culturale şi cinematografe şi se asigură pe bază de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere. Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni legii. Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli şi universităţi în perioada de desfăşurare a cursurilor”, se arată în nouă lege.
Publicitatea electorală, atât de agresivă în ultimii ani dar şi agasantă pentru public, mai ales aşa numita publicitate out-door (cea de pe domeniul public) este limitată de noua lege. Noua lege reglementează dimensiunea afişelor electorale, iar nerespectarea regulilor se pedepseşte cu amenzi şi, fireşte, desfiinţarea respectivei reclame electorale. Un afiş electoral amplasat în locurile special amenajate în acest sens de administraţia publică locală nu poate depăşi dimensiunile de 500 de milimetri o latură şi 350 de milimetri cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 de milimetri o latură şi 250 de milimetri cealaltă latură. În alte locuri, afişajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau al deţinătorilor. În caz de nerespectare a acestor reguli, amenda este între 600 şi 1.000 de lei. Prin urmare, banerele de dimensiunile unui bloc, care ne-au urâţit oraşele ani la rand (şi încă le mai urâţesc) ar trebui să dispară definitiv din peisajul urbanistic, potrivit noii legislaţii.
Alegeri dintr-un singur tur de scrutin
Primarii vor fi aleşi într-un singur tur, iar cei care vor candida trebuie să depună o listă cu semnăturile a minimum unu la sută din numărul total al alegătorilor, dar nu mai puţin de 100 de susţinători pentru comune, 500 pentru oraşe de rangul 2 şi 3 şi 1.000 de susţinători pentru municipii. Poate să-şi depună candidatura oricare cetăţean al Uniunii Europene, sub condiţia ca domiciliul acestuia să fie, la momentul depunerii candidaturii, în localitatea pentru care vrea să candideze. Data alegerilor locale va fi stabilită prin hotărâre de Guvern, cu cel puţin 75 de zile înaintea votării. Preşedinţii de consilii judeţene nu vor mai fi aleşi prin vot direct, ci vor fi aleşi din rândul consilierilor judeţeni, prin votul majorităţii.
O altă veste bună, aşteptată de mult şi adusă de noua lege electorală este faptul că vom avea, în sfârşit, ceva mai puţini parlamentari. În ceea ce priveşte alegerile parlamentare din toamnă, legislaţia prevede revenirea la scrutinul pe listă, folosit ultima dată la alegerile din 2004. Noua legislaţie electorală prevede o normă de reprezentare pentru deputaţi de 73.000 de locuitori şi de 168.000 de locuitori pentru senatori, ceea ce va duce la o scădere a numărului de parlamentari. Legislativul va avea 466 de deputaţi şi senatori, faţă de 588, câţi au fost aleşi în 2012.
Diaspora: votul prin corespondenţă, reguli şi mod de exercitare
Cetăţenii români din străinătate vor fi reprezentată în continuare de patru deputaţi şi doi senatori. Alegătorul Trebuie să se înregistreze în registrul electoral. Va completa o cerere scrisa, datată şi semnată, pe care o va depune personal sau o va transmite prin posta la misiunea diplomatica sau oficiul consular din statul unde are domiciliul sau reşedinţa. Actele care vor însoţi cererea, sunt, pentru cei cu domiciliul in strainatate: o copie a paşaportului romanesc care menţionează statul de domiciliu. Pentru cei cu reşedinţa în străinătate: o copie a actului de identitate şi o copie a actului emis de autoritatile străine care dovedeşte dreptul de şedere.
Cererea va cuprinde numele şi prenumele precum şi numele avut înainte de căsătorie sau a modificării administrative a numelui; codul numeric personal; elementele de identificare a adresei de domiciliu/reşedinţă; codul poştal; adresa de email. Cererea va fi datată şi semnată olograf (de mână) de către alegător. Înscrierea se face în perioada 1 aprilie 2016 – până la expirarea a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale. (cel mai probabil aceasta data va fi la inceputul lunii septembrie). Perioada electorală reprezintă intervalul de timp cuprins între ziua aducerii la cunoştinţă publică a datei la care vor avea loc alegerile şi data în care rezultatele finale ale acestora sunt aduse la cunostinţa publică prin publicarea lor în Monitorul Oficial. După expirarea perioadei de înscriere, se poate verifica online înscrierea în registrul electoral. Inscrierea se poate face o singură dată.
In cazul în care datele din cerere sunt greşite, incomplete, sau actele nu sunt valabile, solicitantului îi va fi respinsă solicitarea electronică. Dacă înscrierea este finalizată cu success, solicitantul va primi prin Posta Romana, la adresa de domiciliu/reşedinţă, un plic exterior cu elemente de siguranţă care conţine numele şi prenumele, adresa de corespondenţă, adresa biroului electoral unde trebuie trimis votul şi un cod de bare. Alegătorul va mai primi în plicul exterior, un plic interior care va conţine: un autocolant (abţibild) cu sigla „votat”, certificatul de alegător, buletinul de vot şi instrucţiunile detaliate care îl vor ajuta să-şi exercite votul în condiţii legale şi de maximă siguranţă.
