Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului (CCAJ) Sălaj va găzdui marţi, 1 Decembrie – Ziua Naţională a României lansarea unei cărţi semnate de Coriolan Horaţiu Opreanu şi Vlad-Andrei Lăzăreanu: “Un târg roman de graniță descoperit la Porolissum analizat prin prisma descoperirilor monetare”. Cartea a apărut la editurile “Mega” din Cluj – Napoca și “Caiete Silvane” din Zalău, cu sprijinul Consiliului Județean (CJ) Sălaj și al CCAJ Sălaj. Evenimentul va avea loc de la ora 12,15.
Volumul este o lucrare științifică în limba engleză ce pune în circuitul internațional al cunoașterii arheologice o recentă descoperire de la Porolissum. În anul 2013, în perspectiva derulării proiectului CJ Sălaj, “Circuitul castrelor romane din județul Sălaj”, colectivul de specialiști coordonat de profesorul Opreanu a cercetat timp de trei luni o suprafaţă de circa 3.500 de metri pătraţi ce urma să fie afectată de drumul de acces și de o parcare. Deși nu au fost descoperite construcții de piatră monumentale, doar urmele unor structuri modeste de lemn, arheologii au reusit să găsească circa 1.000 de obiecte și numeroase fragmente ceramice, utilizând o tehnică de cercetare la nivel european, folosind stații topografice digitale, detectoare de metale, drone și altele. Rezultatele au fost pe măsura efortului depus. În lucrarea de față sunt studiate cele 129 de monede române descoperite, un lot semnificativ dacă ținem seama de faptul că reprezintă zece la sută din totalul monedelor gasite la “Porolissum” pe parcursul a circa două secole. Majoritatea sunt monede de argint, numite în antichitate “denari”. Locul cercetat se află în apropiere de drumul roman și de stația vamală romană de la “Porolissum”. De aceea, semnificația celor 129 de monede a fost deosebită. Dar cum au fost oare pierdute atâtea monede și obiecte într-o zona deschisă, fără construcții? Urmele stâlpilor de lemn și gropile descoperite au sugerat că ele sunt resturile unor structuri temporare, tarabe, copertine pentru adăpostirea mărfurilor. Că în acest loc s-a circulat intens este dovedit de cele câteva sute de ținte căzute din sandalele romane. Arheologii au interpretat această situație ca locul unde se ținea un târg periodic și unde se făceau tranzacții comerciale intense. Dar de ce era acest loc de târg în afara complexului militar și dincolo de clădirea vămii? De mare folos pentru răspunsul la această întrebare a fost descoperirea unor fragmente de chihlimbar. Chihlimbarul era căutat în Imperiul Roman, dar trebuia adus din nord de la Marea Baltică unde era cel mai de calita
te. Analiza bulgărilor de chihlimbar găsiți la “Porolissum” au arătat că provine de la Marea Baltică. El era vândut în târgul recent identificat. Cei care-l aduceau erau barbarii ce locuiau în apropierea frontierei Daciei romane. Aici s-au găsit și 40 de accesorii de îmbrăcăminte, majoritatea utilizate în portul barbar, ceea ce asigura certitudinea prezenței lor în acest târg. Dovada comerțului cu barbarii este documentată și de numeroase monede de argint, dar cu miez de bronz, o practică folosită chiar de autoritățile romane pentru plata trupelor de pe frontieră în momente de criză economică. Dar la “Porolissum” s-a găsit mai mult: o monedă cu miez de cupru și argint este învelită într-o foiță de aur. Legenda monedei lui Hadrian este însă a unei monede ce s-a emis doar în argint. Așadar, un atelier clandestin de la “Porolissum” încerca să-i păcălească pe barbari îmbrăcând un miez în foiță de aur și prezentând moneda ca una de aur, deci mult mai valoroasă. Doar barbarii nefamiliarizați cu toate emisiunile romane puteau fi astfel înșelați într-un târg de frontieră. Barbarii ce veneau să vândă vite sau chiar sclavi și să cumpere produse manufacturate și grâne de la Porolissum foloseau în această împrejurare moneda romană, chiar daca în lumea lor piața funcționa pe principiul marfă contra marfă, fără intermedierea monedei. Cei care veneau la “Porolissum” periodic, probabil o dată pe lună, pentru schimburi cu romanii, ajungeau aici dintr-o arie cu raza de 10-15 km, distanță ce permitea reîntoarcerea acasă în aceeași zi, în special vara. O importantă așezare este cunoscută pe teritoriul orașului actual Zalău, Bulevardul Mihai Viteazul, unde exista ceramică romană de lux găsită și în târgul de la Porolissum, precum și câteva monede romane. Din păcate cercetările din anii ’80 au fost la scară redusă.
Târgul roman recent identificat, doar datorită tehnicii extrem de meticuloase și complexe utilizate vreme de trei luni, cât au durat lucrările, este o descoperire arheologică unică la scara Imperiului Roman. Aceste târguri folosite de romani ca instrumente de control și supraveghere a populațiilor de dincolo de frontieră, sunt menționate de autorul antic Cassius Dio, dar până acum nu au fost identificate în teren. Fiind dincolo de vama romană, aici se desfășura un comerț asemănător cu ceea ce astăzi numim „tax free”. Datorită unicitătii, importanța descoperirii este deosebită și autorii au ales soluția publicării în limba engleză pentru a disemina rezultatele în mediul științific internațional. O mai mare difuzare a acestor rezultate asigură o creștere a prestigiului sitului arheologic de la “Porolissum” și o mai mare căutare turistică în viitor a acestui loc din județul Sălaj.
Din activitatea profesorului Coriolan Horaţiu Opreanu
Profesor doctor habilitatis Coriolan Horaţiu Opreanu a absolvit Universitatea
„Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca. A obţinut licența, doctor în istorie, doctor habilitatis. A urmat o serie de specializări: bursier al guvernului belgian 1998 -1999, bursier al Academiei Americane din Roma 2000, bursier al Academiei “dei Lincei” Roma 2002, 2004; bursier al Ministerului de Externe German la Institutul German de Arheologie “Frankfurt am Main” -2003 si 2009.Responsabilități: Director adjunct la Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române, Profesor conducător de doctorat la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Directorul proiectului de cercetare „Dincolo de bariere. Remodelând identitățile culturale la sfârșitul antichității în Europa Centrala și de Est”, Directorul proiectului de cercetare „Văzând nevăzutul. Arheologia peisajului pe frontiera de nord a Imperiului Roman la Porolissum”, responsabil științific al șantierului arheologic “Porolissum”.
Activitatea sa ştiinţifică opt cărţi și peste 170 de studii în volume din România și străinătate. În perioada 2001-2002 a fost Director al primei misiuni arheologice românesti în Italia – săpături la „Vila lui Traian” de la Arcinazzo Romano-provincia Roma; săpături în castrele romane de la Gilău, Cășei și Tihău, în orasele romane Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Apulum, la Suceag si Vistea, din 2010 Porolissum, comunicări la peste 40 de congrese internaționale. În anul 1998 a obţinut Premiul „Vasile Parvan” al Academiei Române.
