Corin Penciuc: “Faptele îi deosebesc pe oameni”

S-a născut în prima zi a anului 1953, dată care se pare că i-a purtat noroc de-a lungul vieţii. Cunoscut pe plan medical, dar și politic, Corin Penciuc este un personaj ce se bucură de notorietate. Este absolvent a Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureş (1972 -1977), fiind specializat în stomatologie generală și implantologie.

Actualmente consilier județean, de-a lungul timpului, Corin Penciuc a deținut mai multe funcții publice, ca de exemplu cea de președinte al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (2005-2008), senator al României (2000-2004), președinte al Colegului Medicilor Dentiști Sălaj, vicepreşedinte al Patronatului Medicilor şi Farmaciştilor din România ș.a.m.d.

Din punct de vedere politic, se poate spune că este un “liberal cu acte în regulă” încă din 1990. A fost vicepreședinte al PNL Sălaj între anii 1992-1998 și 2005-2008, fiind și președinte al aceleiași formațiuni în perioada 1998-2005.

La mai puțin de trei ani de la Revoluția din 1989, mai precis în 1992, medicul Corin Penciuc a luat o decizie deloc ușoară, și anume cea de a părăsi sistemul sanitar de stat și, implicit, de a deveni propriul său “stăpân” înființându-și o firmă ce funcționează și astăzi, firmă care, evident, are ca obiect de activitate servicii de medicină dentară.

Din punct de vedere profesional, Corin Penciuc nu își reproșează prea multe lucruri, singurele sale regrete fiind legate de domeniul politic în care încă mai activează. Am putea spune, astfel, că este unul dintre puținii politicieni care, la această oră, se confruntă cu anumite păreri de rău. Asta, în condițiile în care majoritatea politicienilor români au preferat să adopte “politica struțului”.

Reporter: Statisticile arată o situaţie absolut dramatică în privinţa igienei dentare a românilor. Suntem pe ultimul loc în Europa la consumul de pastă de dinţi, de periuţe de dinţi, în privinţa numărului vizitelor la medicul dentist. Uneori, nu numai prin comparaţie, cifrele sunt cutremurătoare, de exemplu atunci când aflăm că există români cărora un tub de pastă de dinţi le ajunge vreme de 6 ani. Cum se traduc aceste statistici „pe front”, adică în ceea ce găseşte medicul dentist în gurile pacienţilor?

Corin Penciuc: Pacienții care nu respectă un standard minim de igienă buco-dentară prezintă o patologie stomatologică complexă – de la inflamații gingivale, carii multiple, distrucții coronare extinse, boala parodontală, afecțini ale oaselor maxilare și chiar anumite tipuri de tumori ale țesuturilor moi perimaxilare.Toate aceste afecțiuni alterează starea generală de sănătate a întregului organism.

Rep.: Un pacient cu probleme stomatologice poate fi în rest un om sănătos? Care sunt implicaţiile bolilor dentare asupra întregului organism?

C.P.: Un pacient cu probleme stomatologice, evident, nu poate fi considerat un om sănătos. Bolile buco-dentare alterează de regulă starea de sănătate a organismului și agravează multe din bolie cronice.

Rep.: Românii invocă, în general, două motive pentru care nu merg la stomatolog cu anii, uneori chiar niciodată. Frica de durere şi lipsa banilor. Tratamentele stomatologice sunt, într-adevăr, destul de costisitoare, greu de suportat pentru veniturile unor români. Mulţi dau vina pe lăcomia medicilor pentru aceste costuri foarte mari. Cât este mit şi cât adevăr în această ipoteză?

C.P.: În spațiul comunitar, conduita corectă presupune vizite periodice la cabinetele de medicină dentară – de regulă o dată la șase luni. Acest fenomen ține de nivelul de instrucție a cetățenilor, de un anumit     tip de cultură și de capacitatea oamenilor de a accesa servicii de medicină dentară. Astăzi, grație noilor tehnologii și a medicamentelor de ultimă generație, faza dureroasă a intervențiilor stomatologice a fost practic eliminată.

Cât privește costurile tratamentelor stomatologice, ele sunt direct proporționale cu nivelul de dotare tehnologică a cabinetului, nivelul de pregătiere a resursei umane și tipul tratametului. Practic, costul tratamentului depinde de standardul de calitate a actului medical. De aproape 10 ani, Ministerul Sănătății și Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au suprimat aproape în totalitate bugetele pentru serviciile de medicină dentară. Populația nu beneficiază de un suport financiar din partea statului român pentru a accesa serviciile de medicină dentară. Ca temen de comparație, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate aloca anual 0,6 la sută din total fondului Uniunii Naționale a Asociațiilor Stomatologice… În țările comunitare se alocă    serviciilor de medicină dentară 5-10 la sută din total fondurilor alocate serviciilor medicale. Așadar, o diferență uriașă de optică, între factorii decidenți români și cei comunitari, în abordarea problematicii sănătății buco-dentare.

Rep.: Înainte de 1989 existau cabinete stomatologice în şcoli. Erau utile, ar fi o soluţie bună reînfiinţarea lor?

C.P.: Cabinetele școlare sunt o necesitate în România pentru că ar rezolva o bună parte din problemele de profilaxie stomatologică pentru populația tânără.

Rep.: Care este cea mai corectă modalitate de întreținere a unei danturi pe care ne-o dorim fără probleme?

C.P.: O igiena dentară atentă, practicată zilnic, periajul    dinților cu produse de calitate și control periodic. O dată la șase luni    trebuie vizitat un cabinet stomatologic.

Rep.: Are vreo importanţă denumirea pastei de dinţi şi a periuţei pe care le folosim?

C.P.: Pasta de dinți si periuța trebuie să fie, obligatoriu, de calitate. Periuța trebuie schimbată o dată la trei luni, iar pasta de dinți trebuie să fie cea care ajută la ameliorarea afecțiunii de care suferă pacientul.

Rep.: Ce se întâmplă atunci când există sângerări în timpul periajului dentar?

C.P.: Sângerările gingivale sunt un semn al bolii parodontale sau o manifestare a altor boli la nivel bucal, cum ar fi diabetul, unele forme de leucemie etc. Sângerările gingivale trebuie luate întotdeauna în serios.

Rep.: În afara periuţei de dinţi, ce altceva ne mai ajută pentru o îngrijire corectă a danturii?

C.P.: Alimentația bazată pe aport de fruce și legume. Însă, tehnicile corecte de periaj ajută la eliminarea plăcii dentare și a microbilor din gură.

Rep.: Dantură sănătoasă, curată, albă, sună foarte bine. Dar cât de benefice sunt tratamentele de albire din cabinetul stomatologic?

C.P.: În funcție de cauza care a generat colorarea dinților, există mai multe tehnici de albire. Dacă e o colorație datorată depunerilor de substanţe sau tartru, abirea dinților se poate realiza prin tenhici de detartraj cu ultrasunete sau periaje profesioniste executate în cabinetul dentar. Dacă există o colorație organică a smaltului dentar, exită tehnologii specile bazate pe kituri de albire (geluri de albire) a căror acțiune este controlată electronic, nu afectează dintele și dă satisfacții estetice deosebite. Tehnicile tradiționale de albire    sunt palliative, în sensul că îndepărtează anumite depuneri care coloreză dinții. Tehnicile de albire profesioniste sunt benefice, deoarece dau o satisfacție estetică maximă pacientului și nu sunt dăunătoare sănătății dentare.

Rep.: Spuneţi-mi în câte şedinte poţi avea dinţi perfect albi şi cât costă un tratament de albire complet?

C.P.: Albirea dinților se poate realiza și într-o singură ședință și costă în funcție de procedura terapeutică aplicată: de la 60 de lei, la 300 de lei pentru o arcadă.

Rep.: Care sunt beneficiile unui implant dentar la Drobeta Turnu Severin? Există mai multe tipuri?

C.P.: Există mai multe tipuri de implanturi. Se recomandă în funcție de diagnosticul stabilit și situația clinică a fiecărui pacient. Astăzi, beneficiem de tehnologii performante de inserție a implanturilor. Beneficiul unui implant constă în faptul că nu sunt afectați dinții care limitează breșa dentară, pe implanturile respective se execută lucrări dentare din ceramica (porțelan) cu o estetică deosebită, cu o rezistență foarte mare și foarte bine tolerate de gingie și osul maxilar.

Rep.: Cum afectează diabetul sănătatea dinţilor?

C.P.: În funcție de gravitatea bolii, diabetul afectează uneori grav aparatul dento-maxilar. Există totuși tratamente stomatologice care elimină, în multe cazuri, efectele neplăcute    ale diabetului de la nivelul cavității bucale.

Rep.: Cum trebuie să îşi îngrijescă diabeticii dantura?

C.P.: Bolnavul diabetic trebuie să acorde o atenție sporită sănătății dinților și țesuturilor aferente acestora. Va practica o igienă dentară riguroasă și controale stomatologice periodice pentru a trata în timp util infecțiilele care apar.

Rep.: Ce riscă diabeticii care au infecţii dentare, dar nu se prezintă la medic?

C.P.: Bolnavii diabetici care prezintă infecții la nivelul dinților și a maxilarelor și nu le tratează imediat riscă coplicații majore având drept consecință pierderea dinților și agravarea altor boli asociate diabetului.

Rep.: Cum influenţează alimentaţia sănătatea dentară a diabeticilor? Există anumite alimente interzise pentru aceşti bolnavi?

C.P.: Diabeticii trebuie să acorde o atenție maximă alimentației, funcție de gravitatea bolii. Astfel, se vor elimina alimentele bazate pe aport de zaharuri, în conformitate cu prescripția medicului specialist diabetolog. Acest fapt este benefic și pentru datură. Alimentația cu aport de proteine și bogată în vitamine protejează bolnavul de complicații ale bolii diabetice.

Rep.: Ce consideraţi că este mai important pentru pacienţi atunci când aleg un cabinet stomatologic: aspectul cabinetului, dotarea tehnică sau profesionalismul personalului?

C.P.: Toate sunt importante. În alegerea unui cabinet stomatologic este important să se țină cont de profesionalismul medicului, mai précis de nivelul său de specializare, experința sa, dotarea cu tehnologie a cabinetului și, bineînțeles, ambientul.

Rep.: Sunteţi, printre altele, şi consilier judeţean din partea PNL Sălaj. Cum se împacă medicina cu politica?

C.P.: Medicina și politica sunt domenii complementare. Cele două domenii se adresează preponderent socialului-cetățeanului, de părerea și nevoile căruia trebuie să țină cont atât medicul, cât și omul politic.

Rep.: În perioada 2000-2004 aţi fost senator de Sălaj, pe listele PNL, aţi mai candida pentru un nou mandat în Parlamentul României? De ce?

C.P.: Cei patru ani de mandat au fost extrem de importanți pentru mine. Activitățile la care am paticipat, în calitate de senator și membru în Comisia de Sănătate a Senatului României, au avut darul de a-mi deschide noi orizoturi în plan profesional. Am avut șansa să particip la câteva misiuni de diplomație parlamentară, delegat fiind din partea Grupului Parlamentar al Partidului National Liberal. Misiunile s-au derulat în zona Asia (Japonia, Korea de Sud, Filipine și China), Georgia – misiune derulată în cadrul Uniunii Parlamentare a Mării Negre. Am avut șansa, de asemena, de a participa și a reprezenta România la prima reuniune lărgită 15 +12 a Parlamentului European, unde am paticipat la ședintele de plen și la ședințele de lucru a grupului politic ALDE. În 2003, am participat la un curs de armonizare legislativă în cadrul Institutului Politic Comunitar din Brussels. Experiența trăită în decursul mandatului de senator nu cred că se poate repeta. Astăzi îmi dedic timpul preponderent activităților medicale, de administrare a Colegiului Medicilor Dentiști Sălaj și, bineînțeles, activităților publice legate de calitatea de consilier județean. Astăzi, pentru mine, o ieșire din acest cadru ar fi un lucru destul de dificil de materializat.

Rep.: Intenţionaţi să candidaţi pentru un nou mandat de preşedinte al Colegiului Medicilor Dentişti Sălaj?

C.P.: Da, deja am făcut public acest lucru: intenționez să candidez atât pentru un nou mandat în cadrul    Colegului Medicilor Dentiști Sălaj, cât și pentru fotoliul de vicepreședinte al Biroului Executiv Național al CMDR.

Rep.: Ca fost preşedinte al Casei de Asigurări de Sănătate, cum aţi defini, în câteva cuvinte, starea în care se găseşte sistemul sanitar sălăjean?

C.P.: Starea sistemului sanitar din judetul Sălaj, din punct de vedere a finanțării unor servicii    medicale de bază, o pot caracteriza ca fiind acceptabilă. Trebuie să recunoaștem că, în acest cadru, există elemente de progres. Însă, putem observa anumite elemente precare la nivelul infrastructurii unităților spitalicești.

Rep.: Dacă ar fi să vă reprosaţi ceva, care lucru ar fi acesta?

C.P.: Nu pot să-mi reproșez prea multe lucruri, dar întotdeauna se poate mai mult. Poate cel mai important lucru pe care aș putea să mi-l reproșez este că, în perioada 2005-2007, am ratat oportunitatea de a lucra în diplomație.

Rep.: Care sunt cele mai importante realizări pe care le-aţi avut atât pe plan personal, cât şi şi profesional?

C.P.: Evident, cel mai important lucru pentru mine este familia. Apoi, aș putea aminti, la capitolul realizări notabile, că, începând cu anul 1992, am renunțat la a profesa ca angajat în serviciile medicale publice. Am înființat atunci o firmă, ce avea ca obiect de activitate servicii de medicină dentară, și care funcționează și astăzi. Am reușit, de asemenea, să-mi completez studiile medicale cu unele studii de management medical și administrativ, fiind cursant al Instiututului Național de Administrație. Am un masterat în administrație, iar în 2003 am fost cursant al Instititutului Politic Comunitar din Bruxelles. În plan politic, realizarea de vârf o reprezintă obținerea mandatului de senator și participarea la misiunile de diplomație parlamentară.

Rep.: Dacă ar fi să ne spuneți un citat ce vă caracterizează, care ar fi acesta?

C.P.: Da, există un asemena citat, şi-i aparține lui Moliere: “Toți oamenii se aseamănă prin cuvinte. Numai faptele îi deosebesc”. De fapt, pot spune fără echivoc că aceste cuvinte mi-au căluzit paşii în viaţă până la această vârstă.

– interviu realizat de Olivian Vădan