Daniel Săuca
O „mică enciclopedie” (Rao, 2008) dedicată „marilor invenții” ne indică, la „invenții revoluționare”, roata, velierele, ceasul, moara de vânt, tiparul, telescopul, motorul, aparatul de fotografiat, trenul, iar la „idei răsunătoare” aparatele muzicale, electrocentrala, telefonul, submarinul, automobilul, dirijabilul, avionul, radio și tv, computerul, racheta, chirurgia, încuietorile, bionica și internetul. Bunul simț nu e nici „mare invenție”, nici „idee răsunătoare”. Poate un „dat” sau un mijloc de cunoaștere rațională. Într-o asemenea cheie, științifică, bunul simț probabil e reprezentabil prin tot felul de statistici. O altă perspectivă spune că bunul simț e raportarea la norme comune, acceptate, la criterii etice/ morale, spirituale. Bunul simț, totuși, nu e căldicel, nu e gri spălăcit, nici consens imbecil. E, poate, una din cele mai eficiente căi prin care „omul social” nu își pierde legăturile cu tradiția, cu Dumnezeu.
În contextul „revoluționar” bucureșteano-pompieristic, gândurile de mai sus (redate succint) m-au îndreptat spre alte… gânduri. De pildă, probabila necesitate a „revoluției bunului simț”. Poate e de bun simț, chiar și pe un fond isteric-veleitar, să se ceară „reforma morală”, „schimbarea sistemului”, „schimbarea clasei politice”, demisii. Dar tot de bun simț ar fi să ne/le reamintim, de exemplu, că principalele cauze ale deceselor (nu numai în România) sunt cancerele. Anual, zeci de mii de români mor nu din cauza/cauzele „Colectiv”. Poate în săptămâna de jale (pe bună dreptate) și isterie cauzată de tragicul eveniment din clubul bucureștean au murit mai mulți români de cancer decât în amintitul loc și nu i-a jelit nimeni cu fundiță tricoloră. Nu au fost jelite, cu televiziunile în direct și speranțe pentru încă o „revoluție” stând în fața televizorului sau pe facebook, nici victimele accidentelor de transport (în top 5 la un moment dat al cauzelor de deces la noi). Unii au calculat că în România are loc o naștere la fiecare 2 minute și 36 de secunde și un deces la fiecare 1 minut și 59 secunde…
Ceea ce s-a întâmplat la „Colectiv” e condamnabil, tragic, dând la iveală, dacă mai era cazul, nenumăratele hibe ale „sistemului”. Însă, lucrurile se vor schimba esențial când fiecare dintre noi va reuși să se schimbe. Fie doar și pentru a pune în practică ceea ce vrea de la celălalt, de la conducători. Oare nu cumva clasa politică nu e mai „brează” decât cei care au ales-o?