Exodul sălăjenilor ne lasă fără forţă de muncă

Nu mai reprezintă nicio noutate faptul că tot mai mulţi sălăjeni aleg drumurile străinătăţii, în căutarea unui loc de muncă şi a unui trai mai bun faţă de cel pe care îl oferă piaţa muncii şi întreg contextul social din România. Perspectivele rămân sumbre, în ceea ce priveşte dezvoltarea industrială a judeţului nostru, locurile codaşe pe care judeţul Sălaj şi municipiul Zalău le ocupă în orice top al dezvoltării, indiferent care ar fi acesta, îi fac pe sălăjeni să îşi caute un destin mai bun, chiar şi doar pentru câţiva ani, muncind departe de casă şi de cei dragi. Tinerii sălăjeni, în cazul în care aleg să rămână în ţară, sunt şi ei atraşi de oraşe precum Cluj, Bucureşti sau Sibiu, lăsând Zalăul tot mai sărăcit de potenţial în forţă de muncă, şi într-o nebuloasă în privinţa anilor care vor veni.

Pretenţiile cresc, mediul şcolar profesional, chiar dacă în acest an pare să fie oarecum revigorat, nu a atras în ultimii ani un număr mare de tineri şi, pe cale de consecinţă, nu a avut prea mult de oferit pe piaţa muncii judeţene, în special în domeniul producţiei industriale care a avut de suferit şi din această cauză. În urmă cu cinci ani, erau plecaţi la muncă în străinătate aproximativ 7.500 de sălăjeni. Începând din 2012, numărul acestora a crescut, astfel încât, în numai doi ani, între 2012 şi 2014, au ales să plece peste hotare aproximativ 8.500 de sălăjeni. Cifra ar putea părea una mică, însă comparativ cu numărul total de salariaţi, procentul este unul robust. Dintr-un total de aproximativ 46.500 de salariaţi, atât cât avea judeţul nostru la începutul acestui an, aproape 16.000 sunt plecaţi în acest moment la muncă în alte ţări, în special Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.

Raportat la numărul total de locuitori şi ritmul în care se pleacă pe alte meleaguri, cifrele nu sunt foarte bune, iar perspectivele deloc îmbucurătoare. Sălajul este penultimul judeţ pe ţară ca număr de locuitori (223.000 în anul 2012), înaintea judeţului Tulcea, aflat pe ultimul loc. Cele mai afectate judeţe, din perspectiva plecării salariaţilor către locuri de muncă din străinătate, sunt judeţele Bacău şi Neamţ, acolo unde procentele sunt dezastruoase: dintr-un total de 80.000 de salariaţi (număr mediu) peste 80 la sută au ales să plece în căutarea unui job în altă ţară, în ultimii patru ani.

Doar 1.500 de nou-angajaţi vin anual pe piaţa muncii din judeţ

 Anul trecut a adus pe piaţa muncii sălăjene un plus de 1.548 de salariaţi faţă de anul 2014. Astfel, efectivul de salariați la sfârşitul lunii noiembrie 2015 în județul Sălaj, a fost de 46.555 persoane, în creştere cu…  33 de salariaţi faţă de luna precedentă şi cu 1.548 persoane (+3,4 la sută) față de luna noiembrie 2014. Din total, 26.364 salariați respectiv 56,6 la sută erau în servicii, 18.843 salariați (40,5 la sută) în industrie şi construcții şi 1.348 salariați (2,9 la sută) în agricultură, silvicultură şi pescuit. Salariile tot mai mici, cu aproape 25 de procente sub media pe ţară, reprezintă un alt motiv pentru care sălăjenii, în special cei cu vârsta de până în 35 de ani, aleg să plece în străinătate. Câştigul salarial mediu nominal brut, la nivelul județului Sălaj a înregistrat o creştere nesemnificativă la sfârşitul anului trecut, cu opt la sută față de sfârşitul anului 2014. Pe principalele ramuri câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.523 lei/persoană în industrie şi construcții (peste media județului), 1.419 lei/persoană în servicii şi 1.304 lei/persoană în agricultură, silvicultură şi pescuit (sub media înregistrată pe total județ), sume care, “traduse” în moneda europeană, sunt aproape de limita supravieţuirii.